Procurorul Viorel Cerbu, propunerea ministrului Justiției pentru funcția de procuror-șef al DNA, a susținut interviul în fața Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în vederea obținerii unui aviz consultativ din partea Secției. El a primit 6 voturi „pentru” și zero „împotrivă”. În cazurile Alex Florența și Marius Voineag, adică adjunctul DIICOT și adjunctul procurorului general, s-a înregistrat din nou balotaj, 3 la 3 voturi.
Cerbu a arătat că a lucrat în mai multe dosare ale DNA și a amintit de cel al permiselor de conducere de la Argeș, cazul vameșilor corupți de la Timișoara sau, mai recent, cazul Portul Constanța. El a spus că cel mai important lucru pe care l-a învățat este că valoarea supremă a unei instituții sunt oamenii.
Candidatul a mai arătat că, la nivelul UE, este în dezbatere o nouă strategie de combatere a corupției și că, la sfârșitul anului 2025, s-a înregistrat o creștere cu 7% a stocului de dosare nesoluționate la DNA.
Cerbu a mai arătat că își propune elaborarea unui ghid de anchetă și că dorește crearea unui centru operativ de integrare a datelor, astfel încât Parchetul General, DNA și DIICOT să se așeze la aceeași masă pentru a achiziționa echipamente, astfel încât instituțiile să nu mai rămână în urma infractorilor din punct de vedere tehnic.
De asemenea, vrea consolidarea imaginii DNA, care trebuie să fie clară și transparentă.
Întrebat de Bogdan Staicu ce instituții ar trebui reconfigurate, Cerbu a arătat că dorește un grup de lucru din care să facă parte și procurori din DNA. El a spus că cea mai serioasă problemă este lipsa de predictibilitate a cadrului legislativ, generată de unele decizii ale CCR, precum și de hotărâri prealabile (HP) sau recursuri în interesul legii (RIL) ale Înaltei Curți. Din acest motiv, îi este greu să mai anticipeze evoluția unor cauze.
„Este imposibil să mai spun despre o cauză trimisă în judecată că este indestructibilă, pentru că, în această materie, surprizele nu s-au încheiat”, a arătat Cerbu.
Problemele cu Camera preliminară
Candidatul a mai spus că o problemă spinoasă este cea legată de Camera preliminară.
„Înainte, dosarele reveneau la parchet după 8 sau 9 ani, ca urmare a unor decizii ale CCR. Am sperat în această instituție, cu un termen strâns de 60 de zile. Nu este o instituție funcțională. Trebuie gândit altceva. Procedura trebuie să meargă mai departe”, a arătat el.
Întrebat ce părere are despre dosarele în care sunt anchetați magistrați, Cerbu a dat un răspuns alambicat. „Am instrumentat mai multe cauze de infracțiuni de corupție săvârșite de magistrați. Cred că, în acea perioadă, au existat anumite percepții și împrejurări care au generat suspiciuni cu privire la legalitatea procedurilor. A trecut mult timp de atunci și, iată, nici în prezent nu am primit argumente care să înlăture aceste îndoieli.”
El a mai susținut că este nevoie de o discuție aplicată și onestă, cu referire la acele cauze, în interiorul sistemului judiciar, iar în funcție de rezultate „să asanăm suspiciunile”. „Este DNA capabil să investigheze magistrați, dar nu este suficient în acest moment.”
Numărul demnitarilor trimiși în judecată de DNA variază în perioada 2021–2025: de la 18 în 2021, la 3 demnitari trimiși în judecată în 2025.
Serviciul teritorial Craiova, rezultate dezastruoase
Întrebat care sunt serviciile teritoriale cele mai puțin performante, Cerbu a indicat Serviciul Craiova, care a fost și în control și a avut rezultate modeste. „Nu erau la un nivel de luat în considerare, nu stăpâneau metodologiile de investigație. A fost schimbat procurorul-șef al serviciului, iar în ultimele șase luni lucrurile s-au îmbunătățit foarte mult”, a arătat Cerbu.
Un alt serviciu cu probleme este Târgu Mureș, unde s-a luat măsura reorganizării. Procurorul-șef trebuia cercetat disciplinar, însă s-a pensionat înainte de sesizare.
Dacă va fi numit procuror-șef al DNA, Cerbu spune că ar vrea recalibrarea noțiunii de cauză importantă, astfel încât să fie vizate dosarele reprezentative pentru criminalitatea din fiecare zonă. Serviciile teritoriale trebuie să muncească cu substanță.
Întrebat de Claudiu Sandu dacă este o persoană empatică, Cerbu a răspuns afirmativ. El a spus că a avut o relație de colaborare cu aproximativ 1.000 de persoane în dosarul vameșilor din vest, dar că este perceput de suspecți ca un procuror exigent.
Interogat dacă procedura de infirmare a începerii urmăririi penale in personam se întâmplă des la nivel de DNA, Cerbu a spus că procedura penală prevede un standard, iar verificarea este făcută de procurorul ierarhic superior. „Trebuie să avem un echilibru. Am cerut tot timpul procurorilor să discutăm pentru a nu ajunge în astfel de situații. Dacă există un viciu procedural, trebuie înlăturat”, a completat acesta.
Întrebat dacă ar trebui reînființate serviciile teritoriale de la Mureș și Ploiești, Cerbu a răspuns că acest lucru ar fi posibil dacă se vor găsi procurori care să lucreze acolo.
Referitor la contextul regional, el a spus că Bulgaria și Ungaria au rămas în urma României în indicele corupției, dar că realitatea este că există în continuare corupție de nivel înalt și mediu.
Achizițiile publice și abuzul de putere
Cerbu a mai arătat că achizițiile publice rămân o problemă majoră, mai ales în sistemul de sănătate. Totuși, în ultimii doi ani acestea nu mai ocupă prima poziție în dosarele DNA, fiind depășite de abuzul de putere și de fraudarea procedurilor de selecție.
În final, el a spus că noua strategie anticorupție este în lucru la Ministerul Justiției și că DNA a cerut 10 posturi de analiști. Deși instituția are baze de date, acestea sunt separate.
De asemenea, furnizarea de informații reprezintă o altă problemă, iar instituțiile responsabile trebuie responsabilizate, urmând să fie dezvoltate și noi metodologii de investigație.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
