Procurorul general al României, Alex Florența, a trimis o echipă de control pentru a verifica activitatea procurorului militar Bogdan Pîrlog, șeful Parchetului Tribunalului Militar București. Controlul – unul tematic – are în vizor exercitarea atribuțiilor manageriale de către Pîrlog, modul de repartizare a dosarelor către subordonați dar și modul de comunicare al magistratului.
Controlul durează opt zile și echipa este formată din Ionuț Spiridon, prim adjunct al lui Alex Florența și Corina Țârlea, din cadrul serviciului de control al PG. De menționat este faptul că acesta este primul control managerial pe un procuror anume, dispus de Florența, de când ocupă funcția de procuror general al României, adică de mai bine de doi ani.
Ordinul lui Florența a fost emis pe 11 iunie și înregistrat la cabinetul prim adjunctului procurorului general pe 13 iunie, iar cei doi procurori s-au prezentat pentru a face verificările pe 16 iunie. „Cred că sunt cel mai controlat procuror din Europa și asta se întâmplă aproape în fiecare an”, ne-a transmis, fără a face alte comentarii, Bogdan Pîrlog.
Coincidențe suspecte
Pe 11 iunie, Comandantul Bazei 57 Aeriene „Mihail Kogălniceanu”, general de flotilă aeriană Nicolae Creţu, a fost audiat de procurorii militari, într-un dosar de fals intelectual.
Tot pe 11 iunie Pîrlog a fost sancționat disciplinar de procurorii din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) cu reducerea salariului pe o perioadă de trei luni.
Citește și: Dosarul comandorului Crețu de la Baza NATO Mihail Kogălniceanu, preluat de superiori
Două zile mai târziu, pe 13 iunie, prin ordin al procurorului general Marius Cătălin Strîmbei, șef al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel, dosarul comandantului Bazei Aeriene din Mihail Kogălniceanu, Nicolae Crețu, a fost preluat de Parchetul de pe lângă Curtea Militară de Apel.
Crețu este suspectat că ar fi falsificat un ordin de zi pe unitate ca să evite o sancțiune disciplinară, după ce nu le-ar fi raportat superiorilor un incendiu.
Pe 1 februarie 2024, la U.M. 01837 Mihail Kogălniceanu a avut loc un incendiu în urma căruia a ars o baracă, eveniment care trebuia raportat în termen de o oră de la constatarea evenimentului. Crețu nu a făcut acest lucru, deoarece se afla la București.
După incident, Crețu ar fi scris în ordinul de zi pe unitate (OZU) că de serviciu de permanență se afla o altă persoană, nu el. Modificarea a fost făcută cu pixul, prin tăierea cu o linie a numelui și înlocuirea cu cel al locțiitorului său. Incidentul a fost raportat abia peste două luni.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
