Uniunea Europeană se află în fața unei dileme majore: cum să-și asigure securitatea economică și independența în aprovizionarea cu materii prime esențiale pentru tranziția verde, fără a compromite valorile democratice și standardele de mediu pe care se întemeiază proiectul european. Adoptarea Actului privind materiile prime critice (CRMA) a deschis calea pentru accelerarea proiectelor miniere strategice, însă a stârnit controverse aprinse în rândul societății civile. În România, proiectul minier Rovina – desemnat ca investiție strategică – a devenit un caz test care scoate în evidență tensiunea dintre obiectivele economice ale UE și drepturile comunităților afectate, ridicând întrebări incomode despre costurile reale ale „independenței energetice” europene.
Ce este CRMA sau Raw Material ACT
Actul privind materiile prime critice (CRMA) este o inițiativă legislativă a Uniunii Europene adoptată la data de 23 mai 2024, care are ca scop asigurarea aprovizionării cu minerale strategice necesare pentru tranziția energetică. Deși a fost promovată ca o soluție pentru a reduce dependența UE de țări terțe, cum ar fi China, și a accelera obiectivele ecologice, legea a stârnit numeroase controverse. Criticii susțin că, sub pretextul securității și urgenței, CRMA sacrifică principii democratice și de mediu.
Legea este văzută ca un instrument care subminează standardele de transparență, stabilind termene accelerate pentru proiectele miniere și limitând participarea publică. Această abordare a generat nemulțumiri în rândul ONG-urilor de mediu și al comunităților locale, care argumentează că procesul de autorizare devine superficial și că potențialul impact negativ asupra ecosistemelor și a sănătății oamenilor este ignorat. Astfel, o inițiativă menită să sprijine tranziția verde este percepută ca o amenințare la adresa mediului.
CRMA a fost adoptat într-un context de tensiuni geopolitice, marcat de dependența Europei de importurile de materii prime. Acesta este considerat a fi un răspuns la o criză de securitate economică, însă criticii avertizează că graba de a extrage resurse din interiorul granițelor UE riscă să submineze standardele democratice, care ar trebui să fie fundamentale pentru orice politică europeană. În cele din urmă, controversa legată de CRMA ridică întrebarea dacă obiectivele economice pot fi atinse fără a compromite valorile și principiile care stau la baza Uniunii Europene.
Citește și: Sfârșitul ordinii bazate pe reguli? SUA renunță la lupta împotriva dezinformării
CRMA: O lege „verde” care sacrifică mediul?
Pe 16 noiembrie 2023, peste 100 de ONG-uri, asociații și experți, (printre care și Declic România), din cel puțin 34 de țări de pe patru continente au semnat o scrisoare comună adresată Președintelui Parlamentului European, Roberta Metsola și membrilor Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE), reprezentanților Consiliului Europei, inclusiv miniștri și ambasadori, care au competențe în adoptarea legislației europene, președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și comisarilor responsabili de politicile europene.
Semnatarii scrisorii se opun inițiativelor miniere și politicilor, precum CRMA, care consideră că sacrifică protecția mediului și drepturile comunităților în favoarea intereselor economice:
”Semnatarii acestei scrisori sunt organizații civice și de la nivel local, mișcări, comunități indigene recunoscute în Uniunea Europeană, grupuri civice locale, cadre universitare și experți. Avem experiență directă în evaluarea costurilor reale și adesea ascunse ale mineritului, inclusiv a impactului acestuia asupra oamenilor, mediului, bunei guvernări și a statului de drept. Din cauza deficiențelor grave prezentate mai jos, solicităm retragerea Actului privind materiile prime critice (CRMA). Respingem politicile înșelătoare care stau la baza sa, inclusiv incapacitatea de a înțelege implicațiile corupției, absența dreptului comunităților de a spune „Nu” și a drepturilor naturii, precum și legitimarea și sprijinirea unor scheme manipulative de „acceptare socială” și de certificare a mineritului, care încalcă drepturile fundamentale ale cetățenilor și etica cercetării” se menționează printre altele în scrisoare.
Criticii mai consideră că Actul privind materiile prime critice (CRMA) nu abordează problema corupției endemice din sectorul minier, unde guvernele adesea amestecă interesele corporațiilor cu cele ale publicului, afectând buna guvernanță și lupta împotriva schimbărilor climatice.
De asemenea, ei acuză faptul că UE folosește conceptul de „acceptabilitate socială” pentru a promova proiecte miniere care dăunează mediului și drepturilor comunităților, chiar și în cazul companiilor cu un istoric de infracțiuni de mediu. În plus, aceștia susțin că reglementările europene sunt depășite și că accelerarea proceselor de autorizare a noilor proiecte miniere, cu riscuri mari, va duce inevitabil la accidente ecologice majore, cu consecințe incalculabile.
Rovina desemnat ca proiect strategic național sau cum afectează CRMA România
Pe 5 martie 2024 Comisia Europeană a publicat prima listă de proiecte de materii prime, desemnate drept strategice în baza Actului privind materiile prime critice (CRMA). Au fost anunțate 47 de propuneri în statele membre ale UE. În ciuda rolului atribuit acestor proiecte pentru independența resurselor și reindustrializarea Europei, un număr semnificativ de proiecte de extracție sunt de mult timp contestate de ecologiști și de localnici.
Miningwatch raportează că mai multe ONG-uri și asociații din România, Spania și Portugalia contestă decizia Comisiei Europene de a acorda statutul de „proiect strategic” proiectului minier Rovina, argumentând că Actul privind materiile prime critice (CRMA) le legitimează activitățile distructive și ilegale. Printre proiectele strategice contestate se numără proiecte majore de litiu, cum ar fi Mina do Barroso (SAV) și Mina do Romano din Portugalia, precum și proiectul românesc de aur și cupru Rovina (ESM).
Anexa I a CRMA listează 16 materii prime strategice. Toate proiectele considerate strategice pentru exploatarea și procesarea materialelor listate vor fi considerate de interes public, cu un termen maxim de 24 de luni pentru acordarea permiselor de extracție și de 18 luni pentru proiectele legate exclusiv de deșeurile extractive. Accesul la „materii prime strategice” include planurile de autorizare (SEA) și proiectele (EIA) de a dezvolta propuneri de mine și/sau de a procesa deșeuri extractive cu un impact potențial semnificativ asupra mediului.
Contestarea deciziei urmează să fie făcută în curând într-un proces în care ONGurile se vor adresa Comisiei și vor cere eliminarea proiectului Rovina ca fiind strategic, având în vedere următoarele agumente:
Dilema Rovina: Un proiect „strategic” național care contravine principiilor europene ale Convenției Aarhus
Convenția de la Aarhus este un acord internațional care le garantează cetățenilor trei drepturi fundamentale în materie de mediu. În primul rând, asigură dreptul publicului de a avea acces la informațiile de mediu deținute de autoritățile publice. În al doilea rând, promovează participarea publicului în procesul de luare a deciziilor care afectează mediul înconjurător. În cele din urmă, conferă publicului dreptul de a se adresa justiției pentru a se asigura că aceste drepturi sunt respectate.
În documentul către Direcția Generală pentru Piața Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri (DG GROW) a Comisiei Europene adresată de către Asociația Declic, s-au folost următoarele argumente: decizia Comisiei este ilegală și a fost luată în baza unor informații incomplete sau incorecte. Se argumentează de asemenea că proiectul Rovina nu îndeplinește criteriile legale pentru a fi considerat „proiect strategic” conform Actului privind materiile prime critice (CRMA), în special din cauza problemelor de mediu și a lipsei de transparență. Se mai menționează că avizul de mediu pentru proiect a fost anulat de instanțele românești (Tribunalul Cluj și Curtea de Apel Cluj) pe motiv că studiile de mediu nu au evaluat corect impactul transfrontalier și că nu au fost realizate de experți calificați.
Astfel, ONG-urile cer Comisiei să revoce statutul de „proiect strategic” al proiectului Rovina și subliniază că lipsa unei motivări publice a deciziei inițiale a încălcat drepturile lor de a contesta legal decizia.
Dilema Rovina: Un proiect strategic contestat de instanțe și comunitate. Argumente împotriva statutului de proiect strategic
Criticii proiectului susțin că extracția de cupru și aur ar duce la un impact ecologic major, inclusiv prin crearea unui iaz de decantare extins, care ar putea contamina pânza freatică și ecosistemul local cât și utilizarea cianurilor, deși compania canadiană, Euro Sun Mining, a declarat că nu va folosi cianuri. Totuși, analize independente și opoziția localnicilor au ridicat semne de întrebare cu privire la procesul de extracție și riscurile asociate acestuia.
De asemenea, proiectul are o arie extinsă de exploatare. Acesta se întinde pe suprafața a trei perimetre miniere (Rovina, Păuleasca și Ineu), ar afecta o zonă mare și ar schimba ireversibil peisajul natural.
O altă problemă o ridică sancțiunile aplicate în trecut. Faptul că o altă companie (Gabriel Resources), care a exploatat în trecut zona, a fost sancționată de autorități pentru nereguli, a alimentat neîncrederea publicului față de planurile Euro Sun Mining și de promisiunile făcute. Samax România are de asemenea un istoric controversat prin apariția în Panama Papers după cum o arată mai multe investigații de presă din trecut.
Citește și: Guvernul Bayrou cade. O nouă criză politică în Franța
Nu în ultimul rând, lipsa beneficiilor pentru comunitate este o problemă serioasă. Opozanții susțin că, în ciuda promisiunilor de locuri de muncă (locuri de muncă care sunt pentru angajați slab calificați) și dezvoltare economică, beneficiile proiectului sunt minime în comparație cu riscurile de mediu și impactul social pe termen lung.
Cu toate aceste probleme vin la pachet și altele care afectează întreaga comunitate europeană și care au fost transmise într-un alt document adresat tot către Ombudsmanul European și anume, refuzul de a oferi documente. Anumite agenții ale Comisiei Europene, finanțate din bani publici, refuză să pună la dispoziția societății civile Acordurile de Grant (documentele de finanțare) pentru proiectele pe care le susțin. Documentele de consultare publică la care cetățenii au acces, referitoare la viitorul regulament privind materiile prime critice (CRMA) sunt disponibile doar în engleză, franceză și germană. Acest lucru limitează accesul la informație pentru majoritatea cetățenilor europeni.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Foto: Pixabay.com / fietzfotos)
