Într-o lume în care adevărul e adesea eclipsat de mesajele cele mai virale, dezinformarea a devenit nu doar o amenințare la adresa democrației, ci și un risc strategic pentru investitori, afaceri și securitate societală. Nu mai vorbim despre simple greșeli de informare, ci despre operațiuni coordonate care manipulează percepții, fragilizează încrederea publică și influențează alegeri.
Într-un dialog cu Puterea Financiară, cercetătorul și expertul în război informațional Nicolae Țibrigan explică ce înseamnă, de fapt, o „fabrică de fake news”, cum funcționează aceste structuri semi-invizibile și ce putem face – ca cetățeni sau investitori – pentru a ne apăra libertatea cognitivă într-un ecosistem media tot mai fragmentat și periculos.
Nicolae Țibrigan și PRESShub au lansat un apel deschis către jurnaliști, analiști, cercetători, activiști civici și formatori de opinie, invitându-i să contribuie cu analize, editoriale, interviuri sau participări la podcasturi despre realitățile socio-politice și economice din Republica Moldova.
Puterea Financiară: Cum ați defini pentru publicul larg dezinformarea și fake news?
Nicolae Țibrigan: „Eu cred că dezinformarea este mai mult decât o simplă minciună sau o greșeală. Este o acțiune deliberată, concepută cu scopul de a induce în eroare, de a influența percepții și de a modela comportamentele publicului într-un mod convenabil celor care o lansează. Spre deosebire de o eroare de informare – care poate fi corectată odată ce este sesizată – dezinformarea este planificată, rafinată și distribuită strategic pentru a produce confuzie, polarizare sau neîncredere.
Fake news-urile sunt o formă concretă și vizibilă a acestei dezinformări: texte, videoclipuri sau imagini care imită formatul jurnalistic autentic, dar conțin informații complet fabricate sau scoase din context. Ele pot fi create atât pentru a obține profit – prin trafic și reclame – cât și pentru a susține agende politice, ideologice sau geopolitice. De pildă, în Republica Moldova, în perioada alegerilor din 2023 și 2024, peste 35% din conținutul viralizat pe Facebook și Telegram pe teme politice a fost identificat ca fiind dezinformator, potrivit Centrului de Investigații Jurnalistice (CIJ) din Chișinău. De aceea, personal tind să cred că dezinformarea nu este doar o problemă de comunicare. Este, dacă vreți, ca o armă de război informațional – iar fake news-ul este muniția sa.”
Puterea Financiară: Cum ați defini, pentru un investitor sau public larg, ce este o „fabrică de fake news”? Care este infrastructura, echipa, algoritmii și obiectivele (economice/geopolitice) din spatele ei?
Nicolae Țibrigan: „De la început vreau să vă spun că nu prea folosesc termenul de «fabrică de fake news» deoarece nu știm prea multe cum funcționează ele acum, ci doar să intuim. Totuși, voi încerca să decriptez termenul, așa cum ar putea fi el înțeles de publicul larg sau un investitor, drept o structură semi-clandestină, organizată cu o logică similară unei companii de tech media, dar al cărei scop este să distorsioneze realitatea, nu să o reflecte.
Citește întregul interviu pe Putereafinanciara.ro
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
