Două sondaje de opinie publicate la o distanță de o zi indică o erodare a convingerilor democratice în România, sau invers spus: tendințele autoritate, mai degrabă de inspirație rusă, par să câștige teren. Numai jumătate din români mai cred că Rusia este vinovată de declanșarea războiului din Ucraina cu patru ani în urmă, arată un sondaj INSCOP, în timp ce 66% sunt nemulțumiți de cum funcționează democrația, potrivit unui sondaj european, care mai arată că unul din cinci respondenți (inclusiv români) spun că o dictatura ar putea fi acceptabilă în anumite circumstanțe.
Patru ani de război în Ucraina: cine a pornit războiul?
Pe 24 februarie se intră în al cincilea an de război în Ucraina. Provocat de …? În 2022, la începerea ostilităților, peste 70% dintre români spuneau: Rusia. Astăzi, arată sondajul INSCOP, procentul a scăzut la numai 55% (este adevărat, în creștere față de noiembrie 2023, când procentul era de sub 50%). A crescut și procentul celor care pun vina pe Ucraina: de la 4% la peste 14%.
„Datele arată trecerea de la un consens inițial puternic al atribuirii vinovăției pentru declanșarea războiului, către o fragmentare progresivă a percepțiilor, semn că opinia publică devine mai permeabilă la narațiuni alternative alimentate de războiul informațional fără precedent”, a explicat Remus Ștefureac, director INSCOP.
Citește și: Coaliția de voință contra dezinformării: Europa între scut și oglindă
O comunicare proastă, mai ales despre ajutorul pentru Ucraina dar și despre aspecte vitale legate de securitatea țării, a contribuit la această percepție fragmentată, constată și George Scutaru, director general New Strategy Center: „Situația actuală este determinată de mai mulți factori, cum ar fi comunicarea sporadică sau inconsistentă din partea elitei politice în ceea ce privește suportul pentru Ucraina, evitarea temelor legate de apărarea și securitatea României în ciuda evoluțiilor în plan internațional, lipsa de implicare în dezvoltarea unei culturi de securitate și a unei responsabilități civice atunci când vine vorba de apărarea României.”
Un european din cinci spune că o dictatură ar putea fi preferabilă. În România, 66% sunt nemulțumiți.
Oamenii sunt nemulțumiți de modul în care funcționează democrația, nu de ideea de democrație în sine arată sondajul realizat de firma AboutPeople, la comanda think tank-ului elen Progressive Lab, în Grecia, Franța, Suedia, Marea Britanie și România.
Cercetarea, desfășurată între 25 noiembrie și 16 decembrie și publicată inițial de Politico, arată că 66% dintre români sunt nemulțumiți de modul în care funcționează democrația în practică, cu 10% mai puțin decât în Grecia (76%), dar și cu 2% sub nivelul nemulțumirii din Franța (68%). Spre deosebire, în Marea Britanie și Suedia, majoritate celor chestionați nu pun democrația sub semnul întrebării, nici modul de funcționare, reflexie a unui grad mult mai ridicat de încredere în instituțiile statului și modul cum funcționează.
O treime dintre cei chestionați nu consideră că ascensiunea extremei drepte reprezintă un pericol pentru democrație.
Totuși, ideea unui regim autoritar este respinsă de o majoritate clară: 69% spun că nu ar accepta o astfel de variantă.
Datele apar într-un context în care forțele populiste și naționaliste câștigă teren în mai multe state europene, iar partidele de extremă dreapta stau bine sau sunt chiar în creștere în sondaje în România, Franța și Marea Britanie (dintre țările cuprinse de cercetare):
Dimitris Papadimitriou, profesor de științe politice la Universitatea din Manchester, intervievat de Politico, constată – pe exemplul României – că o creștere economică rapidă nu pare să consolideze încrederea în democrația liberală.
Încrederea în instituții, cheia unei democrații stabile
În Suedia, considerată mult timp un model, instituțiile democratice sunt sub presiune, iar încrederea publică scade. Franța — și într-o măsură mai mică Marea Britanie — traversează o criză profundă, timp ce România ca și Grecia, oscilează între o criză de încredere în instituții și o credință vagă în idealurile democratice.
Sondajul arată că 22% dintre respondenți spun că, în anumite situații, ar prefera o dictatură. Mai mult, 26% sunt de acord cu afirmația că, dacă ar exista un lider capabil și eficient, nu i-ar deranja ca acesta să limiteze drepturile democratice și să nu răspundă în fața cetățenilor.
La capitolul încredere în instituții, Uniunea Europeană stă cel mai bine, cu 43%, peste presă (27%) și partide politice (24%).
(FOTO: Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu)
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
