Un raport privind situația economică și politică a României realizat de experți ai Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și publicat în martie 2026 prezintă o evaluare în mare parte favorabilă a evoluțiilor din ultimii ani, în contrast cu realitatea din țară, însă semnalează și o serie de vulnerabilități în ceea ce privește transparența decizională, stabilitatea legislativă și gestionarea conflictelor de interese.
Documentul arată că România ar beneficia de o transparență mai mare în procesul de elaborare a politicilor publice, dar evidențiază și progresele realizate în contextul procesului de aderare la OCDE, în special în ceea ce privește reglementarea activităților de lobby.
Experții OCDE subliniază însă că noul cadru legislativ trebuie aplicat efectiv în practică. Un sistem solid și transparent de reglementare a lobby-ului este considerat esențial pentru a preveni influența excesivă a intereselor private asupra procesului decizional.
Legi adoptate rapid și instabilitate legislativă
Raportul atrage atenția asupra frecvenței ridicate cu care legislația este adoptată prin proceduri accelerate, prin ordonanțe de urgență. Aproximativ 26% dintre legi sunt adoptate prin astfel de proceduri, iar procentul ajunge la 43% dacă sunt incluse și Ordonanțele de Urgență ale Guvernului.
Potrivit experților, aceste practici limitează posibilitatea părților interesate de a contribui la procesul legislativ și generează instabilitate normativă. În consecință, investitorii și mediul de afaceri se confruntă cu un nivel ridicat de incertitudine, ceea ce descurajează deciziile pe termen lung.
Deși Guvernul a introdus în 2022 reguli metodologice pentru a limita utilizarea abuzivă a procedurilor de urgență, proporția proiectelor adoptate prin Ordonanțe de Urgență a rămas ridicată în 2024. Până în octombrie 2025 s-a înregistrat doar o ușoară scădere față de aceeași perioadă a anului precedent.
DNA, evaluată pozitiv de raport
În privința aplicării legislației penale anticorupție, raportul OCDE evidențiază activitatea Direcției Naționale Anticorupție (DNA), instituția fiind descrisă ca având un istoric solid în investigarea și trimiterea în judecată a cazurilor de corupție.
Datele citate în raport arată că 51% dintre români consideră că există suficiente dosare și condamnări date ca exemple, pentru a descuraja corupția – al doilea cel mai ridicat procent din Uniunea Europeană.
Deși DNA s-a confruntat cu probleme legate de resursele limitate, experții OCDE apreciază că aceste dificultăți nu au afectat semnificativ capacitatea instituției de a combate cazurile de mită transnațională.
Raportul notează și faptul că durata medie a proceselor penale de corupție din România este ușor peste media europeană, ceea ce indică faptul că instanțele reușesc, în general, să asigure responsabilizarea pentru astfel de infracțiuni într-un interval de timp rezonabil.
Îngrijorări privind independența justiției
Documentul amintește și „reformele” din sistemul judiciar adoptate în 2022, când România a revizuit cele trei legi ale justiției pentru a alinia sistemul la standardele internaționale.
Totuși, la finalul anului 2025 au apărut îngrijorări publice privind independența judecătorilor și procurorilor, precum și modul în care sunt gestionate unele cazuri de corupție. În urma acestor controverse, autoritățile române au creat un grup de lucru pentru a analiza situația și pentru a evalua cadrul legislativ.
Experții OCDE recomandă extinderea procedurilor de selecție bazate pe merit pentru promovarea judecătorilor și procurorilor în funcțiile de conducere și introducerea unor garanții mai solide privind numirea și revocarea acestora.
Spălarea banilor, o problemă persistentă
Raportul indică faptul că spălarea banilor rămâne o problemă semnificativă în România, fenomen alimentat de activități precum evaziunea fiscală, fraudele și utilizarea abuzivă a fondurilor europene.
Potrivit raportului MONEYVAL al Consiliului Europei, România este „parțial conformă” cu 15 dintre cele 40 de recomandări ale Grupului de Acțiune Financiară Internațională (FATF) și rămâne sub proceduri de monitorizare consolidată.
Deși Legea nr. 129/2019 oferă un cadru juridic amplu pentru combaterea spălării banilor, experții consideră că progresele în remedierea deficiențelor tehnice au fost limitate. Printre domeniile care necesită îmbunătățiri se numără sancțiunile financiare țintite, reglementarea activelor virtuale și sistemele de monitorizare statistică.
Probleme în gestionarea conflictelor de interese
Raportul analizează și modul în care sunt gestionate conflictele de interese în administrația publică. Agenția Națională de Integritate (ANI) este menționată ca utilizând instrumente inovatoare pentru verificarea declarațiilor de avere și de interese, însă instituția se confruntă cu un deficit de personal, ceea ce poate întârzia identificarea problemelor.
Pentru a îmbunătăți detectarea timpurie a neregulilor, ANI a introdus un nou instrument informatic care identifică semnale de risc în declarațiile oficialilor. Experții OCDE recomandă însă o abordare bazată pe evaluarea riscurilor, prin prioritizarea verificărilor în funcție de importanța și sensibilitatea funcției ocupate.
Raportul nu menționează însă faptul că declarațiile de avere și de interese ale funcționarilor publici nu mai sunt publice de aproape un an, ca urmare a unei decizii a Curții Constituționale, situație care nu a fost remediată legislativ de către partidele politice.
Sectorul sănătății, vulnerabil la corupție
Documentul subliniază că riscurile de corupție și problemele de integritate sunt deosebit de pronunțate în sectorul sănătății. Acestea includ atât cazuri de mită directă, cât și favoritism în gestionarea resurselor umane, în procedurile de achiziții sau în administrarea bugetelor.
Strategia Națională Anticorupție pentru perioada 2021–2025 a acordat o atenție specială sectorului sănătății, dar și educației și întreprinderilor de stat. Experții consideră că dezvoltarea capacităților instituționale și elaborarea unor ghiduri specifice ar putea reduce vulnerabilitatea sistemului sanitar la corupție.
Raportul salută și faptul că strategia Ministerului Sănătății pentru perioada 2023–2030 include consolidarea mecanismelor de gestionare a conflictelor de interese ca obiectiv principal.
În prezent, însă, România nu mai are o strategie națională anticorupție în vigoare, Ministerul Justiției lucrând la elaborarea unui nou document strategic.
Cine a realizat raportul
Studiul economic al OCDE a fost elaborat de Katja Schmidt și Gilles Thirion, sub coordonarea lui Pierre Beynet. La realizarea documentului au contribuit, de asemenea, Béatrice Guérard (asistență de cercetare), Elodie Lormel (asistență editorială) și François Iglesias (comunicare), precum și Cameron Hall.
Raportul a fost publicat sub responsabilitatea Comitetului pentru Evaluări Economice și de Dezvoltare al OCDE, care a discutat proiectul documentului la 13 ianuarie 2026. Data-limită pentru datele utilizate în analiză a fost 6 martie 2026.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea)
