Răspunderea materială a magistraților – o fantasmă între CSM, Inspecția Judiciară și ministerul Finanțelor

Când o persoană este victima unei erori judiciare, iar statul este condamnat să plătească despăgubiri, Ministerul Finanțelor este cel care face plățile. După ce statul plătește, ministerul Finanțelor are dreptul să deschidă un proces împotriva magistratului care a cauzat eroarea judiciară prin „rea-credință” sau „gravă neglijență”. Numai că, CSM și IJ resping cererile ministerului pe bandă rulantă.

Reaua credință sau grava neglijență trebuie constatate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) sau de Inspecția Judiciară (IJ). Niciun magistrat nu a plătit până acum ceva, în timp ce statul a plătit numai în 2023 două milioane de lei și 300.000 de euro.

În anul 2023, Ministerul Finanțelor a făcut 30 de cereri către CSM și Inspecția judiciară pentru a recupera 2 milioane lei daune morale sau materiale și aproape 300.000 de euro.  „În majoritatea cazurilor care au fost transmise spre verificare, în cursul anului 2023, Consiliul Superior al Magistraturii a respins solicitările de sesizare a Inspecției Judiciare, iar în cazurile cercetate de Inspecția Judiciară s-a concluzionat că exercitarea funcției de către judecător/procuror nu s-a făcut cu gravă neglijență sau rea credință”, se arată într-un răspuns al ministerului Finanțelor la solicitarea Presshub.

Citește și: Cifre oficiale. Peste 650 de construcții ilegale în Sectorul 1, cel mai bogat din Capitală. Averile șefilor Poliției Locale

Valoarea daunelor

Ministerul mai precizează că valoarea creanțelor achitate în temeiul hotărârilor judecătorești și care fac obiectul celor 30 de sesizări din 2023 către creditori este structurată astfel:

– daune morale : 951.454.71 de lei și 286.500 de euro

– daune materiale: 1.056.434.57 de lei și 2551,5 de euro

De exemplu, în ultima ședință a Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) s-a decis „sesizarea Inspecției Judiciare pentru a efectua verificările prevăzute la art. 269 alin. (4) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu privire la situațiile menționate în nota DLDC nr. 11549/2025”.

Nota cu pricina nu este publică, deci nu se știe care procuror a fost vizat de cererea ministerului de Finanțe. Articolul invocat arată că „la solicitarea secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, Inspecţia Judiciară efectuează verificări în vederea evaluării dacă eroarea judiciară este urmarea exercitării funcţiei de către judecător sau procuror cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă”.

Astfel, răspunderea materială a magistraților este o himeră, din moment ce IJ și CSM resping solicitările ministerului pe bandă rulantă, „reaua credință” fiind foarte greu de dovedit, la fel și „grava neglijență”.

Citește și: Horațiu Potra și fiul său, reținuți în Dubai. Mercenarul este judecat în România pentru tentativă de lovitură de stat

Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

Urmăriți PressHUB și pe Google News!