Tensiunile din Orientul Mijlociu au escaladat la un nivel critic, punând în lumină posibilitatea unei implicări militare directe a Statelor Unite în conflictul dintre Israel și Iran. Plecarea anticipată a președintelui american Donald Trump de la summitul G7 din Canada, pe 17 iunie 2025, a subliniat gravitatea situației, Casa Albă declarând că decizia a fost luată „din cauza a ceea ce se întâmplă în Orientul Mijlociu”.
Retorica lui Trump și avertismentele sale
Donald Trump a adoptat o retorică din ce în ce mai agresivă față de Iran. El a descris Liderul Suprem al Iranului, Ayatollahul Ali Khamenei, drept o „țintă ușoară”, dar a afirmat că Statele Unite nu intenționează să-l „elimine (ucidă!), cel puțin nu pentru moment”.
Președintele a avertizat Iranul împotriva atacării activelor americane, declarând că „nu vrem rachete trase asupra civililor, sau soldaților americani. Răbdarea noastră se epuizează”.
El a adăugat că, dacă Iranul ar face ceva împotriva personalului american, „vom acționa atât de dur. Atunci mănușile vor fi date jos atât de frumos”. Mai mult, Trump a cerut „PREDARE NECONDIȚIONATĂ!” din partea Iranului.
Inițial, Trump a refuzat să detalieze motivul exact al plecării sale de la G7, menționând doar că „trebuie să mă întorc cât de repede pot. Trebuie să mă întorc mai devreme din motive evidente”.
Ulterior, el a negat declarațiile președintelui francez Emmanuel Macron conform cărora ar fi părăsit summitul pentru a lucra la o încetare a focului între Israel și Iran, ironizându-l pe Macron ca fiind „în căutare de publicitate” și afirmând că are legătură cu „ceva mult mai important”. Cancelarul Mertz a confirmat că plecarea lui Trump nu a fost bruscă și că discuțiile importante de la G7 fuseseră deja purtate și încheiate.
Prezența militară americană și controversele Interne
Statele Unite au o prezență militară semnificativă în regiune. Trump a declarat că America deține „controlul complet și total al cerului deasupra Iranului”, menționând utilizarea echipamentelor americane. De asemenea, Statele Unite desfășoară mai multe avioane de vânătoare și extind desfășurarea altor aeronave de război în Orientul Mijlociu.
În ciuda escaladării, există o dezbatere aprinsă în cadrul Congresului american cu privire la o intervenție militară. Unii legiuitori, precum republicanii Thomas Massie și Ro Khanna, au introdus o rezoluție în Camera Reprezentanților pentru a preveni angajarea lui Trump în „ostilități neautorizate” împotriva Iranului fără aprobarea Congresului. Un efort similar este condus în Senat de Tim Kaine. Această inițiativă reflectă o reticență a unor politicieni de a permite președintelui să acționeze unilateral, amintind de o tentativă anterioară din 2020 de a constrânge acțiunile lui Trump împotriva Iranului prin invocarea Rezoluției Puterilor de Război, care a fost însă respinsă prin veto.
Chiar și susținătorii lui Trump sunt divizați pe această temă, unii, inclusiv fostul prezentator Fox News Tucker Carlson, îndemnându-l să nu se implice în conflict. Cu toate acestea, Vicepreședintele Vance a susținut că Trump a dat dovadă de „reținere” în criză, dar are dreptul să decidă o implicare mai profundă, subliniind că „această decizie aparține în ultimă instanță președintelui”.
Citește și: Liderii G7 susțin dreptul Israelului la autoapărare. Trump părăsește anticipat summitul
Negocieri sau acțiune militară?
Abordarea lui Trump privind negocierile a fost oscilantă. Deși anterior negocierile fuseseră un punct central, el a declarat că nu este „prea mult în dispoziția de a negocia” atunci când a fost întrebat despre posibilitatea de a trimite oficiali americani să se întâlnească cu iranienii. Ulterior, cererea sa de „predare necondiționată” a sugerat o îndepărtare de la calea diplomatică.
Într-un interviu acordat marți postului de televiziune ZDF, cancelarul german Mertz a oferit o perspectivă europeană asupra situației. El a afirmat că, dacă regimul iranian ar fi dispus să revină la masa negocierilor, atunci „nu este nevoie de alte intervenții militare”. Cu toate acestea, dacă nu, Mertz a sugerat că „distrugerea completă a programului de arme nucleare al Iranului ar putea fi pe ordinea de zi”. El a menționat că armatei israeliene îi lipsesc armele necesare pentru această sarcină, dar „americanii le au”, subliniind un rol potențial crucial al SUA în cazul unei acțiuni militare de anvergură. Mertz a considerat că Israelul face „munca murdară” pentru toți, deoarece regimul iranian a adus „moarte și distrugere în lume”.
Citește și: Televiziunea de stat iraniană, atacată de Israel
Contextul conflictului israeliano-iranian și programul nuclear
Conflictul actual a fost declanșat de atacurile israeliene asupra Iranului, după ce Israelul a concluzionat că Republica Islamică era „pe punctul de a dezvolta o armă nucleară”. Israelul susține că deține controlul spațiului aerian iranian și intenționează să escaladeze campania. Iranul, deși neagă că ar căuta arme nucleare, a fost declarat de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) ca încălcând obligațiile de neproliferare.
Distrugerea unor facilități nucleare iraniene, precum Natanz, a fost confirmată, dar problema instalațiilor adânc îngropate, cum ar fi Fordo, rămâne. Experții, și Cancelarul Mertz, sugerează că Israelul ar avea dificultăți în a neutraliza siturile nucleare îngropate fără implicarea SUA.
Pe măsură ce conflictul se intensifică, cu atacuri aeriene și cu rachete de ambele părți și cu rapoarte despre victime și distrugeri, posibilitatea unei intervenții directe americane rămâne o amenințare persistentă, definită de retorica lui Trump, de capacitățile militare americane și de perspectivele divergente ale liderilor mondiali.
Citește și: Iranul a lansat un nou atac asupra Israelului. Explozii puternice la Tel Aviv și Ierusalim
Un atac american direct asupra instalațiilor nucleare din Iran este tot mai posibil
Că președintele american Donald Trump ia în considerare la modul cel mai serios implicarea directă a forțelor aeriene americane în atacurile israeliene împotriva instalațiilor nucleare iraniene o arată și convocarea de urgență a reuniunii de criză de la Casa Albă, de ieri, după plecarea bruscă de la întâlnirea G7 din Alberta, Canada.
Discuțiile la nivel înalt privind implicarea directă au fost tensionate, cu opinii profund împărțite în Consiliul Național de Securitate, unde unii avertizează asupra riscului declanșării unui conflict regional de proporții. Însă dezmembrarea programului nuclear iranian rămâne „prioritatea absolută” a administrației americane, care pare hotărâtă să acționeze cu sau fără avertisment. Opțiunile analizate au inclus utilizarea bombelor „bunker-buster” americane pentru a distruge instalația nucleară Fordo, considerată inaccesibilă bombardierelor israeliene, precum și autorizarea realimentării în aer a avioanelor de luptă israeliene de către aeronave americane, pentru a permite misiuni de rază lungă.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a purtat o convorbire telefonică de urgență cu Președintele Trump, imediat după întâlnirea strategică a acestuia privind Iranul. Discuția a vizat sincronizarea posibilelor acțiuni militare și sprijinul strategic al SUA.
În primul interviu acordat presei israeliene de la începutul operațiunilor militare de amploare din Iran, acordat marți seara în cadrul programului „Patrioții” de pe Canal 14, Netanyahu a declarat că războiul actual ar putea declanșa o „transformare istorică a întregului Orient Mijlociu”, numindu-l pe liderul suprem iranian „un Hitler modern” și afirmând că „instalații suplimentare ale regimului iranian vor fi distruse”. El consideră conflictul o „bătălie decisivă pentru viitorul întregii regiuni: Este ori noi, ori ei”.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
