Războiul și de ce se teme România să nu enerveze Rusia

Data:

Analiză: Am văzut drone căzând la Isaccea, la Ismail și lângă Chilia Nouă în atacurile rusești de la Gurile Dunării, chiar când această regiune și-a recăpătat importanța strategică odată cu blocada din Marea Neagră, transmite Deutsche Welle.

Războiul ruso-ucrainean, extins prin efectele lui economice, geopolitice și militare până la Dunăre, a adus cu el spectrul neliniștilor istorice și al precarității.

Oamenii din Deltă au simțit mai bine această extindere a conflictului, fiindcă au putut vedea exploziile dronelor și rachetelor de pe partea cealaltă a fluviului, incendiile silozurilor sau distrugerea porturilor ucrainene noaptea și chinurile refacerilor ziua. Apoi, au descoperit bucăți de drone căzute pe lângă gospodăriile lor, iar în cele din urmă chiar zburând dincolo de satele lor sărăcite și abandonate.

Cine apără Gurile Dunării dincoace de granița cu Ucraina? În aceste locuri pustiite, dronele rusești continuă să circule, uneori ca niște jucării șubrede cu mici camere de luat vederi care monitorizează bucăți din această regiune, pentru a afla câți sunt cei care o pot păzi, cu ce arme, cât de repede pot ajunge trupele acolo pe drumurile desfundate și canalele întortocheate ale fluviului.

O filosofie a economiei sau o tradiție a nehotărârii face ca România să lase aceste drone rusești să survoleze în voie estul țării. Poate că oficialii din Apărare știu că nu au încărcături periculoase și nu vor să se complice cu aceste aparate zburătoare care arată ca niște glume militare.

Continuarea, pe Deutsche Welle.

Citește și: Patru ani de război în Ucraina (IV): 12 ani de Crimeea rusească. Ce înseamnă asta pentru România?  

Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

Foto: MApN/ Facebook

spot_imgspot_img
Sabina Fati
Sabina Fati
Jurnalist la Deutsche Welle, Sabina Fati este cunoscută pentru analizele şi editorialele ei pe teme politice, diplomatice şi din sfera relaţiilor internaţionale. A urmat cursuri de ştiinţe politice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti. În 2004 a obţinut titlul de doctor în istorie cu o teză despre Transilvania la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, sub îndrumarea profesorului Alexandru Zub. Din 2008 până în 2015 a fost visiting professor la Universitatea Bucureşti, Departamentul de Ştiinţe ale Comunicării.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Ultimele știri

Abonează-te la newsletter-ul nostru

Pentru a fi la curent cu cele mai recente știri, oferte și anunțuri speciale.

Mai multe articole similare
Related

Tradiții și obiceiuri de Paște. Cele mai frumoase tradiții din România şi străinătate

Lista de tradiții și obiceri de Paște în România...

Sărbătoarea Paștelui. Tradiții și obiceiuri în zona Moldovei

În zona Moldovei, Paștele este sărbătorit cu multe tradiții...