Franța traversează una dintre cele mai instabile perioade din ultimele decenii. Premierul Sébastien Lecornu și-a anunțat demisia luni, 6 octombrie, la doar 26 de zile de la numire, după ce negocierile din interiorul coaliției s-au blocat. Este al cincilea premier căzut în trei ani și al patrulea doar în 2024, un record de instabilitate pentru a Cincea Republică.
Președintele Emmanuel Macron i-a cerut lui Lecornu să rămână interimar până miercuri seara și să conducă negocieri pentru o formulă de stabilitate, potrivit BFM TV.
Situația președintelui
Șeful de stat, Emmanuel Macron se află într-o situație dificilă. Un nou guvern numit de acesta ar putea să fie dat în câteva săptămâni, De la ultimele alegeri anticipate din 2024, președintele este foarte reticent în a organiza un astfel de vot și să-și asume un astfel de risc, întrucât știe că un nou scrutin legislativ ar putea aduce partidul de extremă-dreapta Rassemblement National în majoritate.
Jordan Bardella, liderul RN s-a prezentat atât în favoarea anticipatelor legislative, cât și a anticipatelor prezidențiale.
Bruno Retailleau, liderul partidului de centru-dreapta Les Républicains, a prezentat ca soluție formarea unui guvern de coabitarecu stânga, informează France24. Această declarație vin în contrast cu poziția pe care acesta a luat-o la uinaugurarea lui Lecornu, când s-a prezentat mulțumit că președintele „nu a numit un premier socialist”.
Totuși, o astfel de coaliție ar risca să se lovească de strategia economică a președintelui, Socialiștii sunt ferm opuși austerității, la fel cum Macron este opus planului de taxare a averilor și a reformei pensiilor, relatează BFM TV.
Coaliția de guvernare
Partidele din coaliția de centru-dreapta și centru au reacționat divergent. Bruno Retailleau, liderul Les Républicains, a recunoscut gravitatea crizei, dar s-a opus organizării de alegeri anticipate:
„Dacă vom ajunge la un impas, va trebui să ne întoarcem la urne. Dar există și alte soluții înainte de asta.”
Marc Fesneau, liderul Les Démocrates, a spus că formațiunea sa e „gata să își asume responsabilitatea pentru un compromis istoric”. La rândul ei, Nathalie Delattre, președinta Parti Radical, a cerut „o strategie comună pentru formarea unui guvern de continuitate republicană”, într-un apel la calm și stabilitate printr-un comunicat de presă postat pe X.
„ În fața unui blocaj instituțional nemaiîntâlnit în A Cincea Republică, și a amenințărilor domestice și internaționale, Partidul Radical își va exercita liber responsabilitățile. Din acest moment, Radicalii cer o întrunire a partidelor de guvernare pentru realizarea unei strategii în vederea formării unui guvern de continuitate republicană”.
Extrema-dreaptă cere alegeri anticipate
Adunarea Națională (Rassemblement National) a reacționat imediat. Jordan Bardella a cerut „alegeri urgente pentru a restabili stabilitatea”, iar Marine Le Pen a declarat că „dizolvarea Adunării este absolut necesară”, citată de RFI.
Stânga, între compromis și maximalism
De cealaltă parte, Partidul Socialist și aliații săi cer o schimbare de direcție. Secretarul-general Pierre Jouvet i-a solicitat lui Macron „să numească un premier din rândurile stângii sau ale ecologiștilor, deschis la compromisuri și fără a recurge la articolul 49.3”. Liderul socialist Olivier Faure a comparat momentul cu demisia lui De Gaulle din 1968, iar Fabien Roussel, liderul comuniștilor, a cerut „un guvern de stânga”. Ecologista Marine Tondelier a început deja discuții cu cele trei partide majore de stânga — LFI, PCF și PS.
Liderul Jean-Luc Mélenchon (LFI) a mers mai departe, afirmând că Franța trăiește „un moment fără precedent în istoria celei de-a Cincea Republici” și a solicitat demisia președintelui Macron.
Cinci guverne în trei ani, dintre care patru doar în ultimul
Sébastien Lecornu a devenit premier pe 9 septembrie, în urma prăbușirii guvernului Bayrou. A susținut măsurile de austeritate ale predecesorului său, dar a eșuat în a obține sprijinul socialiștilor pentru reforma fiscală.
Tensiunile din coaliție s-au acutizat după ce Lecornu a numit doi apropiați ai lui Macron — Bruno Le Maire (Apărare) și Roland Lescure (Economie) — în funcții-cheie, provocând furia partenerilor de guvernare.
„Dacă unii ar fi mai puțin egoiști și ar renunța la orgoliu, am reuși”, a spus Lecornu, citat de RFI, înainte de a-și anunța demisia.
Criza a avut efecte imediate și pe piața financiară: Euronews notează o scădere abruptă a burselor franceze în urma anunțului.
Lecornu devine astfel premierul cu cel mai scurt mandat din 1958, de la fondarea celei de-a Cincea Republici. A demisionat la 12 ore după ce și-a numit membrii cabinetului și la 26 de zile de la numirea sa ca premier.
Franța a mai trecut prin perioade de instabilitate politică, însă rar atât de intense. Guvernul Schuman (1948) a căzut după 9 zile, iar Daladier (1934) a fost demis după o săptămână. Cazul extrem rămâne Alexandre Ribot, premier timp de doar patru zile în 1914, înaintea izbucnirii Primului Război Mondial.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Sursă foto: Gouvernement francais/X
