Uniunea Europeană a ajuns la un acord provizoriu pentru introducerea unor reguli clare de etichetare a vinurilor fără alcool și pentru consolidarea sprijinului acordat viticultorilor, inclusiv în zone precum turismul viticol și exporturile.
Pentru prima dată, vinurile cu maximum 0,05% alcool vor putea fi etichetate „fără alcool”, iar cele cu cel puțin 30% mai puțin alcool față de produsul original vor purta mențiunea „alcool redus”. Noile reguli urmăresc să ofere transparență consumatorilor și să ajute un sector afectat de crize climatice și dezechilibre de piață, înainte ca acordul să fie supus aprobării formale în Parlamentul European și Consiliu.
Vinul FĂRĂ alcool salvează vinul european?
Anul trecut, Comisia Europeană a creat un grup de reflecție pentru a analiza situația industriei vinului. Scopul era „de a răspunde provocărilor actuale cu care se confruntă sectorul, precum condițiile meteorologice extreme, adaptarea la schimbările climatice și la mediul înconjurător, dar și modificările gustului consumatorilor”, relatează Euronews.
Între 2010 și 2020, consumul de vin în UE a scăzut cu aproape un sfert, tendință care, potrivit estimărilor, va continua, deși într-un ritm mai lent.
Experții pun declinul pe seama preocupărilor pentru sănătate și a schimbării obiceiurilor de consum. În același timp, piața globală a vinurilor fără alcool ar urma să crească de la aproape 8 miliarde de euro în prezent la 14 miliarde până la sfârșitul lui 2031 — o rată anuală de creștere de peste 10%. Cele mai mari piețe sunt Statele Unite, Canada, Australia și India.
Întrebarea rămâne, evident, dacă producătorii europeni de vin, tradițional reticenți la schimbări, încep în sfârșit să accepte ideea vinului fără alcool?
În România, piața vinului fără alcool este minuscula, potrivit unor estimări, în jur de numai 1%.
Ce vrea să facă UE: noile reguli
Acordul agreat de Parlamentul European si Consiliu stabilește în prmieră criterii clare de etichetre a vinurilor fără sau cu puțin alcool, în înceracarea de a consumatorilor informații mai transparente, într-un segment de piață în creștere.
Producătorii vor beneficia de flexibilitate suplimentară în caz de dezastre naturale, episoade climatice severe sau boli ale viței-de-vie. În astfel de situații, viticultorii vor avea un an în plus pentru plantarea sau replantarea viilor afectate.
De asemenea, acordul permite utilizarea fondurilor europene pentru operațiuni de defrișare („grubbing up”) în cazul dezechilibrelor de piață, iar plafonul național pentru distilarea în caz de criză și recoltarea în verde este stabilit la 25% din fondurile disponibile per stat membru.
Un alt element important al acordului este consolidarea sprijinului pentru turismul viticol și pentru promovarea vinurilor europene pe piețele externe.
Organizațiile de producători responsabile de inițiative DOP și IGP vor putea accesa finanțare suplimentară pentru activități turistice și campanii de promovare în țări terțe. UE va finanța până la 60% din costurile campaniilor, în timp ce statele membre pot cofinanța până la 30% pentru IMM-uri și 20% pentru companiile mari. Programele pot fi reînnoite de două ori, ajungând la o durată maximă de nouă ani.
Citește și: UE se desparte definitiv de gazele rusești – pregătește și renunțarea la petrol
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
