Premierul Georgiei, Irakli Kobakhidze, a anunțat duminică o amplă campanie de represiune împotriva protestatarilor, în contextul manifestațiilor violente izbucnite în toată țara după victoria categorică a partidului de guvernământ în alegerile locale.
„Nimeni nu va scăpa de răspundere. Inclusiv răspunderea politică”, a declarat Kobakhidze, citat de agenția locală Interpress.
Alegerile municipale de sâmbătă au fost câștigate detașat de formațiunea populistă Visul Georgian, care a obținut majoritatea în toate cele 64 de municipalități. Rezultatele sunt însă contestate de opoziție, pe fondul lipsei unei monitorizări independente a scrutinului și al arestării, în prealabil, a zeci de activiști și opozanți politici, relatează Politico.
Sâmbătă, manifestanți antiguvernamentali au luat cu asalt palatul prezidențial în timpul unui amplu protest pro-democrație, iar forțele de ordine au răspuns cu gaze lacrimogene și tunuri cu apă.
Proteste non-stop pro-europene
Criza politică din Georgia persistă încă din alegerile parlamentare din 2024, când Visul Georgian a fost acuzat de fraudarea votului. După acel scrutin, guvernul a suspendat negocierile de aderare la Uniunea Europeană, declanșând un val de proteste masive, reprimate brutal de autorități.
Duminică, premierul Kobakhidze l-a acuzat pe ambasadorul UE la Tbilisi, Paweł Herczyński, că s-ar fi implicat în politica internă și ar fi sprijinit o „tentativă de răsturnare a ordinii constituționale”.
În replică, Uniunea Europeană, printr-o declarație comună semnată de Kaja Kallas, coordonatoarea politicii externe europene și Marta Kos, comisar pentru extindere, a condamnat atacurile la adresa diplomatului european și a respins acuzațiile privind implicarea UE în afacerile interne ale Georgiei.
Drumul spre UE abandonat?
Protestele pro-occidentale, care cer reluarea parcursului european al țării și organizarea de alegeri libere, au fost relansate după alegerile locale, fiind alimentate și de nemulțumirea față de apropierea guvernului de Moscova și adoptarea unor legi inspirate de Kremlin.
Citește și: Unirea cu R. Moldova: doar în condițiile Rusiei
Georgia, alături de R. Moldova, a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană în martie 2022, la câteva zile după Ucraina, care tocmai fusese atacată – fără nici o provocare – de Rusia vecină.
În acel moment, Georgia era încă „premianta clasei” țărilor candidate din fostul spațiu sovietic, dar a abandonat destul de repede drumul integrării, după ce au fost adoptate o serie de legi de inspirație rusă, una despre „agenți străini”, alta care restrânge libertățile comunității LGBTQ. Negocierile de aderare au fost suspendate în noiembrie 2024.
Fosta președintă georgiană, Salome Zurabișvili, opozantă declarată a partidului de guvernământ, a denunțat violențele și a acuzat autoritățile că ar fi „regizat” atacul asupra palatului prezidențial pentru a discredita opoziția. „Suntem în a 310-a zi de protest pașnic pentru viitorul european al Georgiei. Așa-zisa ‘ocupare’ a palatului este o provocare. Nu vom cădea în capcană”, a scris ea pe X, relatează redacția georgiană a RFE/RL.
Serviciul de Securitate al Georgiei a anunțat ulterior că ar fi descoperit un depozit de arme și explozibili în apropierea capitalei, afirmând că acestea urmau să fie folosite pentru „acțiuni subversive” chiar în ziua alegerilor.
Scrutinul local a fost criticat de observatorii internaționali, care au semnalat o atmosferă de intimidare și abuzuri, în timp ce o mare parte a opoziției a boicotat votul.
În pofida criticilor, Visul Georgian a revendicat victoria în toate municipalitățile din țară.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Foto: AGERPRES / EPA / DAVID MDZINARISHVILI)
