Într-un Parlament European atent la semnalele de securitate de pe frontul estic, Maia Sandu a urcat la tribună și a rostit un discurs care a rezonat dincolo de sala plenului. „Dacă democrația noastră nu poate fi protejată, atunci nicio democrație din Europa nu este în siguranță”, a spus președinta Moldovei, într-un avertisment care a transformat o țară de 2,5 milioane de locuitori într-un test strategic pentru Uniune. Mesajul Maiei Sandu a venit pe fondul îngrijorărilor legate de alegerile parlamentare din 28 septembrie, a escaladărilor provocarilor din partea Rusiei și cu susținerea unei majorități largi din Parlamentul European pentru sprijinirea Moldovei în fața interferențelor din răazboiul hibrid.
Candidatura Moldovei la Uniunea Europeană, depusă în martie 2022 și care a primit statut de țară candidată câteva luni mai târziu, a intrat într-o nouă etapă odată cu deschiderea negocierilor de aderare, în iunie 2024, la prima Conferință Interguvernamentală (CIG) care a avut loc la 25 iunie. Dar, spre deosebire de alte procese de extindere, miza este mai mult decât economică: este una de securitate colectivă. Sandu a subliniat explicit că Rusia încearcă să „captureze Moldova prin urne”, să o transforme într-o punte pentru atacuri hibride asupra Uniunii și să o folosească împotriva Ucrainei. În acest context, integrarea europeană nu este doar o chestiune de armonizare legislativă, ci și o cursă contra timpului pentru a ancora o democrație vulnerabilă într-un cadru mai solid.
Kremlinul vrea să captureze Moldova prin urne, să ne folosească împotriva Ucrainei și să transforme țara noastră într-o rampă pentru atacuri hibride asupra Uniunii.
Pe termen imediat, totul se joacă la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Pentru autorități și partenerii occidentali, scrutinul este „cel mai important din istoria Moldovei”: confirmarea unei traiectorii pro-europene sau, în scenariul contrar, o întoarcere spre orbita Moscovei. Observatorii OSCE au fost deja desfășurați, iar Bruxelles-ul urmărește îndeaproape desfășurarea campaniei. Parlamentul European a reacționat a doua zi printr-o rezoluție care a fost adoptată cu 490 de voturi pentru, 65 împotrivă și 86 de abțineri, prin care cere contracararea interferențelor externe și întărirea rezilienței Republicii Moldova înainte de alegerile parlamentare din 28 septembrie.
Aceaste alegeri sunt decisive. Apărându-le, protejăm nu doar Moldova, ci stabilitatea regională.
Dincolo de retorica de securitate, aderarea Moldovei înseamnă și deschiderea unei piețe la est de frontiera UE. Pentru IMM-urile europene, aceasta aduce oportunități în domenii precum cybersecurity, infrastructuri digitale, energie și logistică. În același timp, procesul implică și costuri: verificări mai stricte de conformitate (KYC/AML), nevoia de due-diligence sporit și integrarea graduală a standardelor europene în materie de siguranță a produselor și achiziții publice. Pentru consumatori, integrarea ar trebui să însemne o protecție mai bună împotriva produselor neconforme și a manipulării informaționale. Condiționalitățile pieței interne, de la protecția consumatorilor și siguranța produselor până la respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, vor fi monitorizate atent în procesul de screening și reflectate în rapoartele periodice ale Comisiei Europene. Totuși, riscul de „over-blocking” și tensiunile dintre securitate și libertatea de exprimare rămân sensibile.
Bruxelles între extindere și scepticism
Uniunea Europeană privește spre Chișinău cu o combinație de solidaritate și precauție. Rezoluția Parlamentului European din 10 septembrie (490 de voturi pentru, 65 împotrivă, 86 abțineri) a fost un semnal politic clar de sprijin. Dar, în Consiliu, statele membre sunt împărțite între dorința de a trimite un mesaj puternic Moscovei și teama de a accelera extinderea fără garanții suficiente de reformă.
Integrarea Moldovei nu este un exercițiu tehnocratic; este o cursă contra timpului pentru a ancora democrația noastră în Uniune.
Comisia, prin DG NEAR, gestionează procesul tehnic al negocierilor, dar dimensiunea geopolitică depășește logica obișnuită a capitolelor de acquis pentru că cel care decide politic deschiderea/închiderea capitolelor este Consiliul. Parteneriatul de securitate și apărare semnat în mai 2024 oferă un precedent: integrarea se face nu doar prin standarde, ci și prin securitate comună, nu doar prin acquis.
Scenariile de după 28 septembrie
Scenariul pozitiv presupune formarea unei majorități pro-europene stabile la Chișinău, capabilă să ofere atât coerență politică, cât și predictibilitate strategică. Într-o asemenea configurație, procesul de screening ar putea fi accelerat, cu capitole prioritare pe piața internă, protecția consumatorilor, siguranța produselor și drepturile de proprietate intelectuală. În paralel, Moldova ar putea avansa rapid în proiecte de interconectare energetică cu România și în programele de digitalizare susținute de UE, inclusiv în e-procurement și securitate cibernetică. Acest scenariu ar consolida credibilitatea țării în fața investitorilor și ar ancora parcursul european în termeni ireversibili.
Scenariul moderat, cel mai probabil dintre toate, luat ca bază de multe analize, este apariția unei coaliții pro-europene fragile, care va menține orientarea strategică spre UE, dar cu o capacitate redusă de a implementa reforme structurale într-un ritm constant. Negocierile de aderare ar continua, însă progresul ar fi lent și marcat de compromisuri interne. Volatilitatea politică ar slăbi încrederea partenerilor europeni și ar putea întârzia proiectele de infrastructură energetică și digitală. Totuși, cadrul de cooperare cu UE ar rămâne funcțional, iar sprijinul financiar european ar continua să asigure stabilitatea de bază.
Sceanriul dezastrului, cel care este cel mai riscant presupune o victorie a forțelor pro-ruse, ceea ce ar genera o schimbare fundamentală de orientare politică. Negocierile de aderare ar intra în blocaj, reformele s-ar opri, iar relația cu instituțiile europene ar fi redefinită într-o cheie minimă, de menținere a contactului, dar fără progres real. În plan economic, climatul investițional s-ar deteriora accentuat, cu pierderi atât în zona energetică, cât și în cea digitală, unde proiectele aflate în derulare ar fi suspendate sau întârziate. În plus, vulnerabilitatea la dezinformare și influențe hibride ar crește, accentuând izolarea Moldovei și reducându-i drastic opțiunile strategice.
Moldova poate fi terenul de test. Ținta este Europa.
Direcțiile viitoare ale Republicii Moldova
- Accelerarea digitalizării: e-procurement & securitate cibernetică
Digitalizarea achizițiilor publice (e-procurement) este esențială pentru reducerea corupției, scăderea costurilor de tranzacție și deschiderea pieței către IMM-urile transfrontaliere, facilitând integrarea Moldovei în piața europeană. În același timp, securitatea cibernetică devine o condiție de bază pentru funcționarea instituțiilor și a companiilor într-un mediu marcat de război hibrid și ingerințe externe. Rezoluția Parlamentului European din 10 septembrie 2025 subliniază explicit nevoia de a întări reziliența Moldovei la amenințările hibride, incluzând dimensiunea digitală și protecția infrastructurii critice.
Situația la momentul de față:
Consiliul UE a decis prelungirea mandatului Misiunii Civile de Parteneriat în Moldova (EUPM) până pe 31 mai 2027, alocând peste 19,8 milioane EUR pentru această perioadă. Mandatul extins include o componentă consolidată de consiliere strategică pentru autoritățile moldovene în domeniul securității, cu accent pe gestionarea crizelor și contracararea amenințărilor hibride, inclusiv atacurile cibernetice și manipularea informațională. Scopul este creșterea rezilienței instituționale și sprijinirea democrației, în contextul presiunilor externe și al tensiunilor regionale generate de războiul din Ucraina.
În paralel, Parteneriatul de Securitate și Apărare UE–Republica Moldova (EU–MD SDP), semnat în mai 2024, marchează o premieră pentru relațiile UE cu țările din Parteneriatul Estic. Acesta vizează întărirea capacității Moldovei de a răspunde amenințărilor externe, inclusiv celor hibride (dezinformare, atacuri cibernetice), prin cooperare directă în domeniile securității și apărării. Parteneriatul prevede consolidarea dialogului strategic, dezvoltarea de noi domenii de cooperare și întărirea capacităților de apărare și cyber, ca parte integrantă a parcursului european al Moldovei.
- Reziliență energetică: diversificare, interconectare, integrare în piața UE
Reducerea pârghiilor Moscovei asupra Republicii Moldova depinde de accesul țării la piețele energetice europene (electricitate și gaze) și de realizarea proiectelor fizice de interconectare care leagă Chișinăul de România și de rețeaua UE. O infrastructură modernă și diversificată ar diminua vulnerabilitățile structurale, ar consolida securitatea aprovizionării și ar oferi consumatorilor acces la o piață mai competitivă. În acest context, integrarea în rețeaua ENTSO-E și diversificarea surselor de gaze și electricitate devin elemente strategice nu doar pentru securitatea energetică, ci și pentru viitorul european al Moldovei.
Ce spun rapoartele internaționale
Situația energetică a Republicii Moldova rămâne marcată de vulnerabilități structurale și de o dependență ridicată de surse externe. Raportul EBRD privind interconectarea energetică cu România arată că infrastructura electrică este învechită, cu echipamente de peste 40 de ani, iar peste 80% din consumul intern provenea istoric din regiunea transnistreană și din importuri din Ucraina. Proiectul liniei de înaltă tensiune Bălți–Suceava și al stației de 400 kV de la Bălți, finanțat printr-un pachet de 77 milioane EUR (EBRD, EIB și granturi UE), urmărește reducerea acestor vulnerabilități prin integrarea completă în rețeaua europeană ENTSO-E și modernizarea rețelei interne.
În paralel, Raportul IEA subliniază că Moldova își produce doar circa un sfert din necesarul energetic, bazându-se pe biomasă și resurse regenerabile variabile, restul fiind acoperit din importuri de gaze și electricitate. Această dependență ridică riscuri majore de securitate energetică, mai ales în contextul războiului din Ucraina, și reclamă diversificarea surselor prin investiții în energie solară, eoliană și eficiență energetică. IEA recomandă accelerarea tranziției către energie curată, întărirea instituțiilor de reglementare și investiții în infrastructură transfrontalieră pentru a reduce vulnerabilitățile și a sprijini dezvoltarea pe termen lung.
Raportul anual al Secretariatului Comunității Energetice – EnCS (noiembrie 2024) confirmă că Moldova a făcut pași în certificarea operatorului de transport gaze Vestmoldtransgaz și în diversificarea importurilor, dar piața angro și cea de retail rămân dominate de câțiva actori și de obligații de serviciu public, ceea ce limitează concurența. Piața de echilibrare funcționează parțial, iar transpunerea legislației UE în energie și gaze este incompletă. În plus, dependența de centrala MGRES din Transnistria continuă să afecteze securitatea energetică, iar capacitatea de import din România și Ucraina rămâne insuficientă pentru a acoperi un eventual deficit.
Pe partea de decarbonizare și mediu, Moldova a adoptat o lege a climei care stabilește obiectivul de neutralitate până în 2050, dar încă nu are o strategie detaliată pentru 2030 sau un plan pe termen lung. Primele licitații pentru energie solară și eoliană au fost lansate în 2024, iar schemele pentru autoconsum și comunități energetice au fost introduse, însă cadrul secundar rămâne incomplet. Problemele legate de poluarea centralelor mari, lipsa stocurilor de petrol conforme cu directivele europene și capacitatea insuficientă a instituțiilor de mediu accentuează vulnerabilitățile. Raportul avertizează că, fără o implementare rapidă și coerentă, atât integrarea regională, cât și tranziția verde riscă să fie întârziate.
Singura cale înainte este să ne apărăm democrațiile cu fermitate – și să le apărăm împreună.
- Combaterea dezinformării: standardizare raportări & cooperare cu platformele
Miza este integritatea electorală și protecția consumatorilor care depind de reducerea impactului FIMI (foreign information manipulation and interference). În cazul Republicii Moldova, vulnerabilitățile sunt amplificate de contextul geopolitic și de proximitatea războiului din Ucraina, dar și de infrastructura media fragilă și parțial controlată politic. În acest sens, Rezoluția Parlamentului European cere măsuri dedicate pentru a sprijini reziliența democratică a Moldovei și pentru a asigura protejarea proceselor electorale. Amenințările nu vizează doar spațiul politic, ci și consumatorii, prin campanii de dezinformare legate de prețurile la energie, siguranța produselor sau deciziile de politică economică. Răspândirea narativelor false poate crea panică socială, descuraja sprijinul pentru integrarea europeană și poate afecta direct securitatea națională. De aceea, combaterea dezinformării devine o prioritate trans-sectorială, conectată atât la apărarea democrației, cât și la protecția pieței și a drepturilor cetățenilor după cum subliniaza rezoluția Parlamentului European.
Ce s-a întamplat până acum în acest domeniu
EUPM Moldova. Misiunea civilă de parteneriat a UE în Moldova (EUPM), lansată în 2023, a primit un mandat extins până în 2027, cu un buget de peste 19,8 milioane EUR, pentru a oferi consiliere strategică și sprijin direct autorităților moldovene. Ea vizează consolidarea capacităților instituționale în materie de gestionare a crizelor, securitate cibernetică și contracarare a manipulării informaționale, fiind unul dintre cele mai concrete instrumente prin care UE sprijină Moldova împotriva amenințărilor hibride. În mod practic, EUPM dezvoltă „project cells” dedicate unor inițiative concrete – de exemplu, crearea unor centre de răspuns rapid la atacuri cibernetice, instruirea instituțiilor naționale în recunoașterea și contracararea dezinformării, precum și îmbunătățirea cooperării între agențiile moldovenești și actorii europeni. Astfel, misiunea nu doar întărește reziliența statului, ci și creează punți pentru o integrare mai strânsă a Moldovei în mecanismele de securitate europeană.
East StratCom Task Force (EEAS) și EUvsDisinfo. East StratCom Task Force, parte a Serviciului European de Acțiune Externă (EEAS), are mandatul de a monitoriza și contracara campaniile de dezinformare din regiunea Parteneriatului Estic. În cazul Moldovei, acest mecanism este completat de platforma EUvsDisinfo, care documentează și publică exemple concrete de narațiuni pro-Kremlin și alte tipuri de manipulare. Moldova este considerată un teren de test pentru operațiuni hibride, unde tacticile de dezinformare sunt adaptate rapid la contextul politic și electoral. În ultimii ani, EUvsDisinfo a arătat că temele dominante în campaniile de dezinformare vizează destabilizarea proceselor democratice, subminarea încrederii în instituțiile publice, contestarea parcursului european și exploatarea vulnerabilităților energetice. În context electoral, aceste campanii încearcă să inducă ideea de fraudă, corupție generalizată sau de incapacitate a statului de a-și proteja cetățenii. Rolul East StratCom și al EUvsDisinfo este de a oferi avertizări timpurii și de a construi narațiuni alternative, prin campanii publice și prin sprijin acordat mass-media independente.
Codul de bune practici privind dezinformarea. Adoptat inițial în 2018 și întărit în 2022, Codul UE de bune practici privind dezinformarea este instrumentul prin care Bruxelles-ul colaborează cu marile platforme digitale pentru a reduce răspândirea conținutului manipulator. Noul Cod include 44 de angajamente și 127 de măsuri, printre care: demonetizarea conținutului fals, transparență în publicitatea politică, limitarea conturilor false și a boturilor, acces mai larg pentru cercetători la date și sprijin pentru organizațiile de fact-checking. Monitorizarea este realizată de European Digital Media Observatory (EDMO), iar începând cu 2025 Codul funcționează ca un Cod de Conduită integrat în Digital Services Act (DSA). Deși Republica Moldova nu este stat membru UE, efectele Codului sunt extraterritoriale, întrucât platformele digitale aplică aceleași standarde de moderare și raportare în toate regiunile unde operează. Astfel, utilizatorii moldoveni beneficiază indirect de regulile impuse de Bruxelles giganților tehnologici. Totuși, raportările de conformitate arată lacune: multe platforme oferă date incomplete sau greu comparabile, iar eficiența măsurilor este încă limitată. Pentru Moldova, aceste limite înseamnă că fără o implicare mai activă a instituțiilor naționale și a societății civile, impactul real asupra reducerii dezinformării poate rămâne modest.
Lipsuri și riscuri
În pofida sprijinului european constant, Moldova rămâne extrem de vulnerabilă la dezinformare și manipulare informațională din cauza unor lacune structurale și instituționale. Capacitatea națională de reglementare și monitorizare este limitată: autoritățile competente nu dispun de resurse umane și tehnice pentru a urmări fluxurile media și a aplica sancțiuni, iar transparența proprietății media lipsește, ceea ce permite influențe obscure să controleze segmente semnificative din spațiul informațional. Presa independentă este fragilă, iar campaniile de alfabetizare digitală și educație media nu au amploarea necesară pentru a reduce impactul campaniilor pro-Kremlin, care vizează în mod constant teme sensibile precum securitatea energetică, identitatea națională și parcursul european. Deși marile platforme aplică standardele Codului UE de bune practici și ale Digital Services Act, acestea nu sunt adaptate specificului local, ceea ce creează zone gri unde dezinformarea circulă nestingherită. Contextul electoral din 2025–2026 adaugă o dimensiune suplimentară de risc: fără mecanisme de reacție rapidă și fără o comunicare publică coerentă, campaniile manipulative pot eroda încrederea cetățenilor în procesul democratic și pot alimenta polarizarea socială. În același timp, presiunile geopolitice – de la propagandă informațională până la manipularea livrărilor energetice – pot amplifica instabilitatea, transformând spațiul informațional într-un front critic al războiului hibrid și punând în pericol atât stabilitatea internă, cât și credibilitatea parcursului european al Moldovei.
- Screening accelerat pe piața internă: consumatori, siguranța produselor, DPI
Primele beneficii vizibile pentru companii și consumatori din parcursul european al Republicii Moldova vor veni prin capitolele dedicate Pieței Interne: protecția consumatorilor, siguranța produselor și drepturile de proprietate intelectuală (DPI). Aceste domenii influențează direct mediul de afaceri și încrederea cetățenilor în piață, fiind sectoare cu impact imediat asupra calității vieții. Negocierile de aderare au fost oficial deschise la 25 iunie 2024, odată cu prima Conferință Interguvernamentală (CIG), pe baza cadrului de negociere adoptat la 21 iunie 2024, marcând începutul concret al alinierii Moldovei la standardele UE în aceste domenii-cheie.
Consiliul a adoptat metodologia revizuită a extinderii, iar Consiliul European a decis la reuniunea din 14–15 decembrie 2023 deschiderea negocierilor cu Republica Moldova. Astfel, procesul de screening pe Piața Internă a început, având rolul de a evalua legislația națională și capacitatea administrativă de implementare, înainte de transpunerea completă a acquis-ului comunitar. Mai mult, UE a livrat recent un pachet de 18,9 milioane EUR suplimentari prin Reform and Growth Facility, ca recunoaștere a progreselor în reforme, inclusiv crearea unei piețe deschise și competitive la electricitate și gaze. Aceste reforme sunt strâns legate de normele Pieței Interne, întrucât funcționarea piețelor energetice solide presupune reglementări clare, protecția consumatorilor și transparență în proceduri și prețuri. În plus, Comisia Europeană a lansat un apel pentru expresii de interes destinat companiilor din UE și Moldova pentru investiții private, semnalând că mediul de afaceri și cadrul juridic privind protecția proprietății și siguranța produselor vor fi evaluate și aliniate mai rapid la cerințele europene. La nivel practic, pe 18 septembrie 2025, UE și Moldova au convenit eliminarea treptată a taxelor vamale pentru șapte produse agroalimentare moldovenești, într-un acord care include clauze de protecție pentru a preveni distorsiunile de piață. Accesul acestor produse pe piața UE va depinde de alinierea Moldovei la standardele agroalimentare europene până în 2027.
- Diplomație & sprijin politic: depinde de statele membre (și de urne)
Chiar dacă Republica Moldova dispune deja de instrumente tehnice solide pentru integrare, ritmul parcursului european va fi determinat în ultimă instanță de voința politică a statelor membre reunite în Consiliu. Pe termen scurt, direcția va fi influențată de rezultatul alegerilor din 28 septembrie 2025, care pot consolida sau slăbi consensul intern privind apropierea de UE. Parlamentul European a transmis un semnal puternic pe 10 septembrie, votând cu o largă majoritate (490 pentru, 65 împotrivă, 86 abțineri) în favoarea susținerii Moldovei pe drumul european. Totuși, Consiliul rămâne instituția-cheie care stabilește ritmul deschiderii și închiderii capitolelor de negociere și, implicit, calendarul integrării. Consiliul și Consiliul European au revenit în mod repetat cu poziționări politice, confirmând caracterul prioritar al dosarului de extindere, dar și menținând controlul asupra tempo-ului negocierilor. Sprijinul politic a fost completat de resurse financiare pe dimensiunea de securitate: în martie 2025, Uniunea Europeană a aprobat prin European Peace Facility (EPF) un pachet de 60 milioane EUR destinat apărării Republicii Moldova. Acest gest confirmă că, dincolo de capitolele tehnice, diplomația și sprijinul politic al statelor membre sunt decisive pentru securitatea și integrarea europeană a țării.
Concluzie
Republica Moldova a primit de la începerea războiului din Ucraina asigurări și sprijin pe măsura situației speciale din regiune și asta demonstrează că în ciuda oricăror critici și a dezinformărilor masive, țările europene înțeleg foarte clar situația în care se găsesc autoritățile de la Chișinău și cetățenii Republicii Moldova. Discursul Maiei Sandu a punctat politic corect atunci când a spus că securitatea Europei depinde și de securitatea Republicii Moldova. Dar testul cel mai important este cel pe care cetățenii moldoveni îl vor da la urne în 28 septembrie și ei sunt cei care decid în primul rând în ce scenariu se va regăsi propria lor țară.
Lecturi suplimentare:
- https://www.consilium.europa.eu/en/press/press-releases/2025/05/21/moldova-council-extends-the-mandate-of-the-eu-civilian-mission-for-two-years/
- https://www.eeas.europa.eu/eeas/eu-moldova-security-defence-partnership_en
- https://www.iea.org/countries/moldova
- https://www.ebrd.com/content/dam/ebrd_dxp/documents/project/54567/moldova-romania-power-interconnection-phase-ii-board-report.pdf
- https://www.consilium.europa.eu/en/press/press-releases/2025/05/21/moldova-council-extends-the-mandate-of-the-eu-civilian-mission-for-two-years
- https://www.eeas.europa.eu/eeas/eeas-strategic-communication-task-forces_en
- https://euvsdisinfo.eu/moldova/
- https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/policies/code-practice-disinformation
- https://commission.europa.eu/strategy-and-policy/priorities-2019-2024/new-push-european-democracy/protecting-democracy/strengthened-eu-code-practice-disinformation_en
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
