Procurorii din cadrul Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă ÎCCJ au demarat, pe 18 decembrie 37 de percheziții domiciliare. Acestea au vizat două cazuri de constituire de grup infracțional și dobândirea frauduloasă a cetățeniei române.
Conform unui comunicat, ar fi vorba de un grup format în 2022 de șapte rezidenți ucrainieni. Ei au fost sprijiniți de avocați din Baroul București și de notari/traducători din Reublica Moldova și Ucraina.
Prin intermediul grupului, 900 de cereri de acordare a cetățeniei române au fost depuse pe durata anului 2025.
S-a decis continuarea urmăririi penale pentru 8 membri ai grupului infracțional organizat, cinci suspecți care au calitatea de avocați în Baroul București, 14 funcţionari publici din cadrul Serviciul Stării Civile Sector 6 și alți 107 suspecți implicați în activitățile infracționale.
Cum a funcționat grupul infracțional
Prin articolul 11 din Legea 21/1991 privind cetățenia română, pot dobândi cetățenie română descendenții (până la gradul al III-lea) al locuitorilor români din teritoriile alipite la URSS pe 28 iunie 1940. Este vorba despre: regiunea Cernăuți, Ismail, Cetatea Albă, regiunea Odessa (mai exact, teritoriul Bugeac), și Republica Moldova.
Pentru a evita procedeul îndelungat al obținerii cetățeniei, supecții le eliberau clienților certificate false de cetățenie. Acestea sunt, de regulă, eliberaate de misiunile diplomatice ale statului român.
„Întrucât procedura de redobândire/acordare a cetăţeniei române în temeiul art. 11 din Legea nr. 21/1991 este o procedură de durată – verificările durează de regulă mai mult de 2 ani – şi se termină în caz pozitiv cu depunerea jurământului, în paralel a fost dezvoltată o reţea de falsificatori de certificate de cetăţenie (care aşa cum am arătat mai sus pot fi emise şi de reprezentanţele diplomatice ale statului român din statul unde solicitantul are domiciliul) care au fost folosite de mai multe persoane, majoritatea cetăţeni ruşi, cu ajutorul voit sau nu al unor funcţionari publici, pentru a obţine acte de stare civilă (certificate de naştere) şi, ulterior, acte de identitate (în special paşapoarte) româneşti.”
Contribuția autorităților române: incompetență, dar și rea-intenție
Comunicatul mai indică faptul că aceste infracțiuni au fost permise de inactivitatea funcționarilor români. Autoritățile susțin că au identificat atât cazuri de permisivitate intenționată, cât și incompetență a funcționarilor.
Acest lucru a dus la subminarea sistemului de rezolvare a cererilor de acordare a cetățeniei.
„Acest aspect, combinat cu managementul defectuos și lipsa pregătirii profesionale a funcționarilor publici, pe alocuri, dar și reaua-credință în exercitarea atribuțiilor, a dus la acapararea și posibil considerat colaps al sistemului de primire și soluționare a cererilor.”
Efecte
Comunicatul avertizează faptul că sistemul a fost exploatat în vederea obținerii de beneficii materiale. În urma obținerii cetățeniei, persoanele implicate beneficiau de pașaport românesc, ceea ce le oferea liberă circulație în statele membre UE și Scengen.
„ Premisa obținerii [certificatelor] constă în obținerea ulterioară de beneficii materiale, cum ar fi rezidență fiscală, ajutoare sociale de stat (alocații și indemnizații), dar și juridice, obținând posibilitatea de liberă circulație în interiorul Uniunii Europene, dar și în țări la care România a aderat privind tratate bilaterale de cooperare și liberă circulație.”
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Fotografie cu caracter ilustrativ. Sursa foto: Direcția Generală Anticorupție / Facebook)
