RETROSPECTIVĂ 2025 | Revista care a supraviețuit într-o cutie. 2000+ renaște la o școală de vară transilvăneană

Data:


O retrospectivă a anului PRESShub, în câteva articole: interviuri, reportaje, analize. Sărbători fericite!


În perioada 1968–1980, la Liceul German din București, într-o Românie comunistă în care orice idee liberă putea fi suspectă, a apărut o revistă școlară ieșită din tipare: Revista 2000. Condusă de profesorul de limba română Nicolae Saftu, publicația s-a remarcat prin calitatea scriiturii, coerența ideilor și un spirit critic rar întâlnit în presa școlară a vremii. A fost mai mult decât o simplă revistă de liceu: o platformă de exprimare pentru adolescenți care, în ciuda cenzurii, au avut curajul să gândească liber.

După interzicerea presei școlare în anii ’80, elevii au continuat să scrie – în caiete, pe foi păstrate cu grijă, fără intenția sau posibilitatea de a publica. Textele au rămas „tăcute”, dar nu uitate. Cândva, demult, au fost puse într-o cutie de carton și păstrată în podul unei case.

Acolo au fost găsite, zeci de ani mai târziu, de Robert Schwartz – fost profesor și după 1990 director al liceului. În jurul acestei cutii s-a coagulat o echipă de foști elevi și profesori, astăzi răspândiți prin lume: scriitori, jurnaliști, cercetători, profesori, manageri, medici.

Cutia a devenit comoară

Povestea redescoperirii Revistei 2000, începută cu un gest de păstrare aproape instinctiv, continuă astăzi într-un proiect editorial și educațional numit Revista 2000+.

Arhiva nepublicată – texte scrise de elevi în perioada 1980–1987 – va fi reunită într-o ediție bilingvă tipărită și pe o platformă digitală în română și germană. Proiectul este inițiat de Robert Schwartz, Anca Berlogea-Boariu și Bianca Știubea prin Asociația Mons Rufinus și cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN).

Recent, această renaștere a fost marcată simbolic printr-o școală de vară desfășurată între 28 iulie și 2 august 2025, în satele transilvănene Viscri și Criț, în cadrul Festivalului Săptămâna Haferland.

Timp de o săptămână, elevi de la trei colegii cu predare în limba germană din România – Colegiul German „Goethe ”din București, Colegiul Național „Honterus” din Brașov și Colegiul Național „Brukenthal” din Sibiu – au participat la ateliere de jurnalism, scriere creativă, video și actorie. A fost un exercițiu de reconectare cu spiritul critic și creativ al revistei interzise, dar și o lecție de istorie vie.

„Vrem să inspirăm tinerii să îndrăznească să viseze și să-și spună poveștile”, explică Robert Schwartz. „A fost o experiență de neuitat, de la scris la filmat, de la întâlniri cu scriitori și jurnaliști, până la descoperirea poveștilor fascinante ale comunității.”

Alături de ei s-au aflat Bianca Știubea – fost redactor-șef al revistei între 1974–1975 și profesoară coordonatoare a redacției în anii ’80 –, regizoarea Anca Berlogea-Boariu – fosta secretară de redacție între 1984–1987 –, documentarista Laura Căpățână-Juller și actorul Gabriel Spahiu. Într-un gest simbolic, noii elevi redactori ai Revistei 2000+ – Luana Țintea, Tudor Nica și Hugo Spahiu – au prezentat platforma online www.revista2000.com, dezvoltată în timpul școlii de vară, în fața unui public format din diplomați, jurnaliști și oficiali români și germani.

Citește și: Săptămâna Haferland 2025 a atras peste 8.000 de vizitatori în Țara Ovăzului

Dar în spatele acestei povești se află figura luminoasă a profesorului Nicolae Saftu, care a fost pentru mulți o sursă de inspirație și curaj.

A fost omul care a creat spațiu pentru idei libere într-o epocă sufocată de ideologie.

Saftu a fost profesorul care îi asculta pe elevi, le spunea povești, le recomanda cărți, îi învăța să gândească. A fost un om care nu cerea supunere, ci curiozitate. Un om care a înțeles că predarea e mai mult decât un plan de lecție.

Revista 2000 a fost interzisă după moartea lui, în 1981. Dar spiritul ei a supraviețuit. Elevii au continuat să scrie, iar textele lor – păstrate, uitate, redescoperite – alcătuiesc astăzi o arhivă literară și documentară de valoare unică. Ele vor fi publicate într-un volum bilingv și pe site-ul Revista 2000+, nu doar ca relicve ale trecutului, ci ca surse de inspirație pentru elevii de azi.

Între Viscri și București, între o cutie de carton și o platformă online, povestea Revistei 2000 arată ce rămâne când toate revistele dispar: un mod de a gândi, o generație care nu s-a predat și un profesor care a știut că libertatea începe din clasă.

Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
Ruxandra Hurezean
Ruxandra Hurezean
Lucrează în presă de peste 25 de ani, timp în care s-a specializat în reportajul social. Ruxandra Hurezean a absolvit Facultatea de Filosofie din Cluj-Napoca, cu specializarea Sociologie. A condus redacții și a contribuit la înființarea de publicații, lucrând atât pentru presa locală, cât și cea națională. Este autoarea a cinci volume de reportaje și proză scurtă. A fost premiată în mai multe rânduri de către Asociația Profesioniștilor din Presă Cluj și a primit „Premiul Mass-Media” al Ambasadei Germaniei la București pentru reportajele privind istoria și prezentul minorității germane din România.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Ultimele știri

Abonează-te la newsletter-ul nostru

Pentru a fi la curent cu cele mai recente știri, oferte și anunțuri speciale.

Mai multe articole similare
Related

Buenos Aires în prima zi de Crăciun | FOTOREPORTAJ

Imaginile surprind străzi din centrul și din zonele adiacente...

RETROSPECTIVĂ 2025. Povestea studentului basarabean bătut de George Simion în urmă cu 13 ani

Un cercetător al Academiei Române și colaborator al Presshub...

Ofertă masivă de timbre cu legionari pentru filateliști

Internetul este invadat de timbre emise între anii 1940-1941...