Judecătoarea Ana-Maria Puiu (foto) de la Tribunalul București a ieșit public pe pagina de Facebook și reclamă practica păguboasă a delegărilor de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a unor persoane agreate pe funcții de conducere. În plus, judecătoarea atrage atenția asupra faptului că Laura Radu, membru al CSM și fost președinte al Tribunalului București, a ales să-și suspende mandatul 6 ani și astfel instanța nu a putut organiza concurs pentru a avea un președinte.
UPDATE 12. 30 La finalul articolului prezentăm punctul de vedere al judecătoarei Laura Radu.
Revolta judecătoarei Puiu a venit după delegarea lui Cosmin Grossu Sterea ca președinte al Tribunalului București, în condițiile în care acesta a judecat la instanța pe care o va conduce doar trei săptămâni, în rest fiind delegat la CSM. „Aș începe prin a spune că ne aflăm în situația în care, deși doamna judecător Laura Radu ar fi putut fi – conform legii, în regula generală – președintele Tribunalului București maxim 6 ani, perioada a 2 mandate a câte 3 ani, din ianuarie 2018 până în ianuarie 2024, odată aleasă membru CSM, cu începere din ianuarie 2023, pentru un mandat de 6 ani, doamna judecător Laura Radu a ales să acceseze o normă de favoare personală care îi permitea să își suspende mandatul funcției de conducere, alegând să dea satisfacție unui interes pur personal ale cărui consecințe sunt următoarele:
1. Timp de 6 ani la Tribunalul București este împiedicată organizarea unui concurs de numire în funcția de conducere de președinte;
2. Pentru aceeași perioadă de 6 ani s-a deschis la Tribunalul București practicarea delegărilor dispuse de Secția de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Colegiului de Conducere al Curții de Apel București, din ianuarie 2023, până în ianuarie 2029 când, se presupune, doamna judecător Laura Radu va reveni la Tribunalul București pentru a-și continua mandatul funcției de conducere pentru un an”, arată judecătoarea Puiu pe pagina personală de Facebook.
„Parașutat” de CSM
Ea nu înțelege care a fost urgența delegării lui Grossu Sterea la șefia TB. „În primul rând, se constată că deși delegările sunt instrumente reglementate de legiuitor pentru situații de urgență, de avarie, pentru motive obiective, la Tribunalul București, în fapt, se practică delegarea încontinuu, timp de 6 ani. În al doilea rând, este de notorietate că delegate sunt persoane simpatizate, dorite, agreate de conducere, în general, de cea actuală, în special.
În al treilea rând, delegările nu oferă nici o procedură deschisă de selecție și nici criterii obiective, clare, transparente după care este identificată persoana propusă spre delegare pentru a asigura buna funcționare a instanței pentru care se propune, respectiv dispune delegarea”.
Judecătoarea mai arată că a intuit că Grossu Sterea va fi trimis șef la tribunal, chiar dacă nu avea vechimea necesară de 1 an în cadrul instanței, așa că, împreună cu alți doi colegi, au transmis CSM acordurile scrise în vederea delegării pe funcția de conducere. „La finalul acestei proceduri, un judecător cu doar 4 ani de activitate concretă la Judecătoria Sectorului 4 București și nicio lună de funcționare în Tribunalul București, a fost preferat înaintea celor 3 vicepreședinți, 8 președinți de secții, aproximativ 250 de judecători care au funcționat în ultimul an în greu încercata instanță a Tribunalului București și, mult mai puțin important, înaintea celorlalți 3 judecători care ne-am exprimat acordul în vederea delegării, care funcționează în Tribunalul București continuu de 2, 6, respectiv 8 ani, judecători cu vechime în profesie de 17, respectiv 21 de ani”, mai arată Puiu.
Citește și: Curtea de Apel Ploiești dispune rejudecarea despăgubirilor în dosarul Liviu Luca
Sentimentul neputinței
Judecătoarea mai precizează că plecările premature ale magistraților din sistemul judiciar sunt o consecință acestor nedreptăți greu de gestionat. „Dacă încă se mai întreabă cineva de ce mii de judecători aleg să se pensioneze la o vârstă a maturității profesionale, ei bine, nedreptățile din interiorul sistemului și sentimentul de neputință încercat de mulți în fața nedreptăților, la care se adaugă volumului excesiv de dosare, presiunii inerente și standardelor înalte, constituie cu siguranță motive ale colegilor care au ales să părăsească sistemul în care deja au început să moară prea mulți colegi (din 2019 personal am pierdut 4 colegi care au decedat în activitate fiind). Aș fi preferat să fi avut în interiorul profesiei ecoul necesar blocării / îndreptării acestei nereguli”, încheie mesajul judecătoarea Ana Maria Puiu de la Tribunalul București.
Am cerut judecătoarei Laura Radu un punct de vedere față de acuzațiile aduse de colega de la tribunal.
După publicarea articolului, judecătoarea Radu ne-a transmis următoarele precizări: „Prin Hotărârea Senatului 172/14.12.2022 publicată în Monitorul oficial 1203/14.12.2022 am fost validată ca membru CSM.
La data respectivă era în vigoare art 23 alin 5 din Legea 317/2004 cu modificările și completările ulterioare, în baza căruia a intervenit suspendarea de drept din funcția de președinte TB.
Această suspendare de drept exclude opțiunea judecătorului.
În consecință, în ce mă privește sunt suspendată de drept din funcție.
La terminarea mandatului de membru CSM pot reveni în funcția de președinte TB pentru diferența rămasă din al doilea mandat, un an rămas, mandat obținut prin concurs.
În privința delegărilor în funcția de președinte al Tribunalului procedura în vigoare la acest moment prevede că este formulată propunere de delegare de Colegiul de conducere al CAB. Nu sunt consultată și nu sunt întrebată cine să fie propus la delegare. De altfel, în ședința Secției de judecători din 21.01.2026 am avut o intervenție publică în care am și spus acest lucru”, ne-a transmis Laura Radu.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
