România politică se desparte în două generații. INSCOP: „Două continente electorale distincte se conturează în interiorul aceleiași societăți”

Data:

Polarizarea electoratului este un fenomen îngrijorător nu doar în România. Războaiele neterminate, tendințele de reașezare a puterilor mondiale, migrația, schimbările climatice toate au dus la o radicalizare a populației pe care analiștii o compară cu cea de dinaintea celui De-al Doilea Război Mondial.


In ceea ce privește preferințele electorale ale românilor, ele se conturează tot mai evident de-a lungul unei linii de fractură generaționale, după cum reiese din cea mai recentă ediție a Barometrului Informat.ro – INSCOP Research, realizat în perioada 25 octombrie – 2 noiembrie 2025, pe un eșantion de 3000 de persoane, reprezentativ la nivel național, prin interviuri telefonice, cu o marjă de eroare de ±1,8%.


Conflict între generații


Datele arată nu doar diferențe statistice, ci o separare valorică profundă între tineri și seniori, cu potențial de a remodela pe termen lung sistemul politic românesc.


„Intenția de vot a românilor în funcție de vârstă arată rezultate spectaculoase”, afirmă Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research. „Contrastul dintre generația 18–29 și generația 60+ ilustrează două continente politice distincte. Două treimi dintre cei foarte tineri aleg AUR, SENS și USR, în această ordine, în timp ce două treimi dintre persoanele de peste 60 de ani votează PSD și AUR, în aceeași ordine.”


În rândul tinerilor de 18–29 de ani, partidele contestatare domină. AUR se află în frunte, urmat de SENS, un partid nou, fără reprezentare parlamentară, și apoi de USR. „Practic, dacă ar vota doar tinerii, SENS ar fi al doilea partid al României. În schimb, pentru persoanele trecute de 60 de ani, acest partid nu există în intenția de vot”, subliniază Ștefureac. Tinerii privilegiază simbolistica schimbării rapide, discursul de ruptură și mesajele politice directe, deseori bazate pe nemulțumire și distanțare față de elite.


Polarizarea nu se oprește însă la cel mai tânăr segment. Electoratul adult activ (18–59 de ani) se înclină în mod constant în favoarea AUR, în timp ce segmentul 60+ rămâne fidel PSD. „Această diferență semnalează o scindare valorică între generații formate în contexte socio-politice radical diferite. Dacă seniorii privilegiază stabilitatea și protecția socială, tinerii manifestă o preferință pentru opțiuni radicale și schimbare netă”, explică Ștefureac.


Moartea politicii așa cum o știam


Cel mai ridicat nivel de sprijin pentru AUR apare în categoria 30–44 de ani, ceea ce indică, potrivit sociologului, „maturizarea unei orientări anti-sistem care transcende nemulțumirea de moment”.
În această generație se conturează un electorat care formulează o critică structurată a modelului politic post-1989, combinând revendicări socio-economice, scepticism profund față de instituții și elemente de naționalism identitar.


Pe de altă parte, rezultatele relevă și o slăbire vizibilă a influenței partidelor tradiționale în rândul tinerilor și adulților activi. „Partidele mari nu mai reușesc să depășească praguri simbolice de susținere în aceste categorii de vârstă. Aceasta indică o criză gravă a reprezentării politice, alimentată de diminuarea încrederii în competența și autenticitatea elitelor care au dominat scena politică în ultimele două decenii”, afirmă Ștefureac.


În schimb, persoanele de peste 60 de ani continuă să acorde un rol central ideii de protecție, continuitate și securitate socială. Pentru acest segment, stabilitatea este o valoare politică în sine, ceea ce explică poziționarea constantă a PSD în fruntea opțiunilor de vot.


În ansamblu, datele sondajului arată că România intră într-o etapă în care conflictul politic major nu se desfășoară între stânga și dreapta, ci între generații.


„Această polarizare reprezintă o provocare majoră pentru coeziunea democratică și pentru capacitatea sistemului politic de a formula politici incluzive”, avertizează Remus Ștefureac. În absența unor strategii politice capabile să conecteze aceste două universuri electorale, România riscă să se confrunte cu o ruptură de durată între memoria unei societăți și viitorul pe care îl revendică generațiile tinere.

Citește și:Avertismentul lui Zelenski: Putin ar putea ataca o altă țară europeană, înainte de încheirea războiului din Ucraina

Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
Ruxandra Hurezean
Ruxandra Hurezean
Lucrează în presă de peste 25 de ani, timp în care s-a specializat în reportajul social. Ruxandra Hurezean a absolvit Facultatea de Filosofie din Cluj-Napoca, cu specializarea Sociologie. A condus redacții și a contribuit la înființarea de publicații, lucrând atât pentru presa locală, cât și cea națională. Este autoarea a cinci volume de reportaje și proză scurtă. A fost premiată în mai multe rânduri de către Asociația Profesioniștilor din Presă Cluj și a primit „Premiul Mass-Media” al Ambasadei Germaniei la București pentru reportajele privind istoria și prezentul minorității germane din România.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img
spot_img

Ultimele știri

Abonează-te la newsletter-ul nostru

Pentru a fi la curent cu cele mai recente știri, oferte și anunțuri speciale.

Mai multe articole similare
Related

Bărbat de 61 de ani din Constanța, reținut pentru agresiune sexuală

Un bărbat în vârstă de 61 de ani a...

De la portocaliu la roșu: ce spun alegerile din New York despre America lui Trump

Alegerile de marți au fost un șoc pentru președintele...