Poluarea aerului continuă să fie una dintre cele mai grave amenințări la adresa sănătății publice din România, arată cele mai noi estimări ale Agenției Europene de Mediu.
În 2023, peste 14.000 de români au murit prematur din cauza expunerii la particule fine, un nivel alarmant care depășește media multor state occidentale.
Deși calitatea aerului s-a îmbunătățit față de 2005, România rămâne printre cele mai afectate țări din Europa.
Cele mai noi estimări ale Agenției Europene de Mediu arară că poluarea a contribuit, în 2023 , la moartea a peste 180.000 de persoane. Noile date indică faptul că aceste decese ar fi putut fi evitate dacă nivelurile de poluare ar fi fost reduse la valorile recomandate de Organizația Mondială a Sănătății.
Calitatea aerului în Europa s-a îmbunătățit constant în ultimele două decenii, diferențele rămân însă marcante între regiuni.
Reducerea concentrațiilor de particule fine a dus la o scădere de 57% a impactului asupra sănătății între 2005 și 2023, dar estul și sud-estul Europei continuă să fie zonele cele mai afectate, din cauza nivelurilor ridicate de poluare și a expunerii prelungite. Raportul avertizează că aproape 95% dintre locuitorii orașelor europene respiră aer cu niveluri de poluare peste limitele OMS, ceea ce explică persistența unei poveri ridicate de boli și decese.
Impactul poluării se simte nu doar prin mortalitate, ci și prin deteriorarea calității vieții. Milioane de persoane trăiesc cu afecțiuni agravate de expunerea la poluanți, precum astmul, bolile cardiace sau cancerul pulmonar, iar noile dovezi sugerează că poluarea ar putea contribui și la dezvoltarea demenței. Aceste evoluții subliniază dimensiunea largă a problemei și presiunea exercitată asupra sistemelor de sănătate.
Noul cadru legislativ al UE privind calitatea aerului, care a intrat în vigoare anul trecut, aduce standardele europene mai aproape de recomandările OMS și este conceput pentru a accelera reducerea riscurilor în următorii ani. Agenția avertizează însă că progresele vor depinde de implementarea efectivă a legislației și de capacitatea statelor membre de a reduce emisiile din transport, industrie, încălzire rezidențială și agricultură. În paralel, raportul EEA publică și fișe detaliate pentru fiecare stat, care confirmă amploarea diferențelor naționale: unele țări au înregistrat doar câteva zeci de decese atribuibile poluării aerului în 2023, în timp ce altele au raportat zeci de mii.
Pentru state precum România, Bulgaria sau Polonia, nivelurile ridicate ale poluării cu particule fine continuă să genereze un impact semnificativ asupra sănătății publice, în ciuda reducerilor procentuale față de 2005. Aceste diferențe structurale arată că îmbunătățirile generale la nivel european nu se traduc în mod egal în toate țările și că politicile naționale rămân decisive în reducerea expunerii populației.
Agenția Europeană de Mediu subliniază că poluarea aerului rămâne cel mai mare risc de mediu pentru sănătate în Europa, depășind zgomotul, expunerea la substanțe chimice și efectele valurilor de căldură. În ciuda progreselor, peste 180.000 de decese ar fi putut fi prevenite dacă statele membre ar fi atins nivelurile recomandate de OMS, ceea ce indică un potențial substanțial de câștig în ceea ce privește sănătatea publică.
Analiza este publicată într-un moment cheie, când factorii de decizie, oamenii de știință și reprezentanții societății civile se reunesc la Forumul European pentru Aer Curat găzduit la Bonn. Discuțiile se concentrează pe reducerea expunerii la poluare în orașe, pe rolul infrastructurii verzi și pe tranziția energetică, cu accent pe măsurile care pot genera rezultate rapide în următorii ani.
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
