- România a încasat până în acest moment 10 miliarde de euro de la Comisia Europeană, în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) dintr-un buget de aproape 28,5 miliarde de euro.
- În cel mai optimist scenariu, Bucureștiul mai poate depune două cereri de plată, câte una în 2025 și 2026, fiecare de până la 6 miliarde de euro. Însă, până astăzi are deschise apeluri de puțin peste 13 miliarde de euro.
- Comisia Europeană a anunțat deja, în luna iunie, că programele PNRR alocate statelor membre nu vor fi prelungite, iar data-limită de implementare este 31 august 2026.
- În schimb, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care cere Comisiei Europene prelungirea cu 18 luni a termenelor de finalizare. Decizia este una simbolică în acest moment. Trebuie aprobată de Comisia Europeană.
- Fondurile care nu sunt cheltuite până la această dată vor fi pierdute sau, conform unor surse, pot fi redirecționate către programe europene de apărare.
- Ținta guvernului este să cheltuiască integral cele 13,6 miliarde de euro fonduri nerambursabile. Restul de 14,9 miliarde de euro reprezintă împrumuturi la dobânzi preferențiale.
- PRESShub a analizat stadiul implementării PNRR pentru a evalua obiectiv investițiile care au șanse reduse de a fi finalizate până în 2026.
- Rezultatul: 8 programe de investiții practic nu au șanse reale de a consuma bugete de aproape 12 miliarde de euro.
România se află printre statele europene cu cele mai mari întârzieri ale investițiilor și reformelor statului pentru a beneficia de finanțări de peste 28 de miliarde de euro prin celebrul PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). Astfel, conform datelor actuale ale Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), România a încasat până acum 10 din cele 28 de miliarde de euro.
Mai poate spera teoretic la plăți între 5 miliarde și 10 miliarde de euro din cele 18 miliarde de euro rămase până la termenul limită anunțat de Comisia Europeană în luna iunie. Altfel, Comisia Europeană riscă să mute fondurile din PNRR destinate României pentru programe de dezvoltare a industriei de apărare.
Citește și: BREAKING Trump anunță că SUA au lovit „cu succes” trei situri nucleare din Iran
Șansa rezoluției aprobate de Parlamentul European
Spre norocul României, Parlamentul European a oferit o mică variantă de scăpare.
Parlamentul de la Strasbourg a adoptat pe 18 iunie 2025 o rezoluție prin care solicită extinderea finanțării prin Facilitatea pentru Relansare și Reziliență (RRF) dincolo de 2026, pentru a asigura finalizarea proiectelor și reformelor majore. Parlamentarii europeni propun o extindere de 18 luni, subliniind importanța unei abordări flexibile, priorităților în educație, apărare și coeziune socială.
Însă, Parlamentul European nu are putere executivă directă asupra Comisiei Europene. Rezoluțiile sale au rol politic și de orientare, dar Comisia nu este obligată legal să le urmeze.
„Sincer, nu știu dacă este posibilă prelungirea cu 18 luni. Din ce știu, Comisia Europeană consideră că, dacă se acordă această prelungire, nimeni nu va mai face eforturi să acceseze banii acum. Totuși, pentru a se ajunge propriu-zis la o astfel de decizie, Comisia ar trebui să facă o propunere, iar apoi întregul proces s-ar relua. Decizia trebuie să treacă prin Parlamentul European și, posibil, și prin parlamentele naționale, deoarece este vorba despre reluarea procedurii pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență”, ne-a declarat un reprezentant al României la Bruxelles, pe lângă Comisia Europeană.
„Eu am vorbit cu mai multe persoane de la Comisie și ei spun ca sunt șanse să se prelungească o perioadă, de câteva luni, poate nu 18 luni. Asta pentru că si Ursula Von der Leyen (n.r. – președinta Comisiei Europene) vrea ca mecanismul acesta să aibă un bilanț bun”, ne-a mai declarat acesta.
Cum poate România pierde banii din PNRR
Însă, chiar și în această situație de amânare, teoretică în acest moment, statul român riscă să obțină decolări pentru a finaliza proiecte mature, nu proiecte de-abia în stare incipientă.
PRESSHub a analizat stadiul proiectelor din PNRR care au șanse mari să piardă finanțarea europeană.
România are două modalități principale prin care poate pierde fondurile din PNRR, având în vedere structura complexă a programului, gândit de Comisia Europeană pentru a sprijini redresarea economică post-pandemie:
- Nu finalizează investițiile pentru care au fost aprobate fondurile și efectuate plățile;
- Finalizează investițiile, dar nu realizează reformele asumate, caz în care Comisia Europeană poate refuza plățile.
Important: finanțările PNRR sunt condiționate în principal de realizarea reformelor, nu doar de execuția fizică a investițiilor. Este vorba despre reforme administrative și legislative.
Exemplu: O autostradă finanțată din PNRR poate fi construită, însă finanțarea Comisiei poate fi blocată dacă reformele din transporturi sau din domenii conexe nu sunt îndeplinite.
Citește și: USR a anunțat miniștrii propuși în viitorul guvern: patru portofolii în noul Executiv
Contextul PNRR, pe scurt
Planul Național de Redresare și Reziliență permite accesul la peste 28 miliarde de euro:
- 13,6 miliarde euro – fonduri nerambursabile
- 14,9 miliarde euro – împrumuturi avantajoase
Până în prezent, conform Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), România a încasat peste 10,7 miliarde euro.
- Prefinanțări: 4,08 miliarde euro
- Cererea nr. 1: 2,56 miliarde euro
- Cererea nr. 2: 2,80 miliarde euro
- Cererea nr. 3: 1,30 miliarde euro
Ministrul MIPE, Marcel Boloș, a anunțat că România va solicita în vara aceasta alte 5,7 miliarde euro, prin Cererea nr. 4. Valoarea netă însă a proiectelor realizare este de 2,7 miliarde de euro. Boloș vrea să obțină alocări bugetare în avans pentru anumite programe și proiecte de investiții.
Citește și: Summitul NATO croit pentru președintele Trump: scurt, la obiect, concentrat pe bani
Termenul limită nu se schimbă, apeluri organizate de doar 13 miliarde de euro
Comisia Europeană a confirmat în această lună că termenul final rămâne 31 august 2026, fără posibilitate de prelungire.
Ultima cerere de plată poate fi transmisă până la 30 septembrie 2026, iar plățile finale trebuie efectuate cel târziu la 31 decembrie 2026.
Până în prezent, MIPE a organizat 106 apeluri de finanțare prin PNRR, cu bugete totale în valoare de 13,1 miliarde de euro. Altfel spus, un buget de 15 miliarde de euro riscă să nu fie cheltuit.
Marcel Boloș este conștient de aceste întârzieri și ne-a declarat că speră că doar proiectele finalizate să primească întreg bugetul de granturi de la Comisia Europeană. Este vorba de o sumă de aproape 13,5 miliarde de euro.
Top 8 investiții PNRR cu risc mare de pierdere a fondurilor
PRESShub a analizat programul PNRR și a constatat că doar cele mai mari programe/proiecte de investiții care au întârzieri majore și fără șanse reale de a fi finalizate au un buget de 12 miliarde de euro.
1. Refacerea căilor ferate
Pierderi probabile: 3,5 miliarde euro
România s-a angajat să modernizeze 8 tronsoane de cale ferată. Potrivit Asociației Pro Infrastructura, niciunul nu are șanse reale de finalizare până în 2026.
„Niciun tronson PNRR nu va fi gata la timp. De exemplu, pe Poieni–Aleșd nu avem nici măcar autorizație de construire.” – API
2. Digitalizarea educației
Pierderi probabile: peste 2,6 miliarde euro
Deși bugetul este de 3,6 miliarde euro, investițiile realizate până acum nu depășesc 1 miliard.
Proiectele sunt fragmentate și împărțite între mai multe instituții.
3. Investiții în sănătate
Pierderi probabile: 1,6 miliarde de euro
„România a promis că va folosi 2,45 miliarde de euro pentru „Consolidarea rezilienței sistemului de sănătate din România prin creșterea nivelului de acces, siguranță, calitate și funcționalitate a serviciilor medicale și a infrastructurii sanitare”.
Mai exact, să investească în spitale regionale, județe și municipale. Ministerul Sănătății nu are o statistică a proiectele cu întârzieri, însă dintre cele 10 spitale județene și municipale verificate prin sondaj, doar jumătate aveau proiecte în termene.
Spitalele regionale mutate de la fondurile operaționale la cele din PNRR au un buget de 700 de milioane de euro. Niciunul din cele trei proiecte (Cluj-Napoca, Iași, Craiova) nu poate fi finalizat până la finalul lui 2027.
4. Autostrăzi (A7 și A8)
Pierderi probabile: 1,2 miliarde euro
Pentru A7 (Ploiești–Pașcani) s-au alocat 1,95 miliarde euro, însă doar jumătate din tronsoane pot fi finalizate până în 2026. Pentru A8, tronsonul Miercurea Nirajului–Tg. Mureș (170 milioane euro) este și el în întârziere.
5. Investiții în managementul apei
Pierderi probabile: 1 miliard euro
S-au semnat proiecte de doar 360 milioane euro dintr-un buget de 1,46 miliarde euro pentru extinderea rețelelor de apă și canalizare în localitățile din România. Alte programe pentru irigații, spre exemplu, nici nu au fost aprobate de Comisia Europeană.
6. Împăduriri
Pierderi probabile: 750 milioane euro
Din bugetul total de 1,17 miliarde euro, România are proiecte în valoare de doar 371 milioane euro.
7. Surse noi de energie
Pierderi probabile: 750 milioane euro
Din bugetul de 1,62 miliarde euro, România are proiecte pentru regenerabile, hidrogen verde și stocare în valoare de doar 862 milioane euro.
8. Managementul deșeurilor
Pierderi probabile: 700 milioane euro
Proiectele aprobate pentru containere și alte investiții în platforme de colectare pentru localitățile din România însumează doar 500 milioane euro, conform programului desfășurat de Ministerului Mediului. Bugetul total pentru managementul deșeurilor alocat prin PNRR este de 1,23 miliarde euro.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
