România intră într-o etapă critică a schimbărilor demografice: datele Eurostat arată că 20% din populația țării are 65 de ani sau mai mult, ceea ce înseamnă că una din cinci persoane este deja la vârsta pensionării. Raportul de dependență la bătrânețe – adică proporția persoanelor de peste 65 de ani raportată la populația aptă de muncă (20–64 ani) – a ajuns la 34,3% în 2024, în creștere constantă față de anii anteriori.
Această tendință pune presiune pe sistemul public de pensii și pe cel de sănătate, întrucât pentru fiecare 100 de persoane aflate în câmpul muncii există peste 31 de persoane vârstnice. Spre comparație, media Uniunii Europene este mai ridicată, dar ritmul de creștere în România este rapid și accentuează vulnerabilitățile structurale ale economiei.
Un element pozitiv este faptul că mai mult de jumătate (53,4%) dintre românii cu vârste între 55 și 64 de ani erau angajați la finalul anului trecut, semn că piața muncii încă reușește să integreze persoanele apropiate de pensionare. Totuși, dificultățile apar imediat după: aproximativ 80% dintre românii de peste 65 de ani declarau încă din 2019 că au probleme moderate sau severe în desfășurarea activităților zilnice – de la îngrijire personală la treburile casnice. Această cifră, una dintre cele mai mari din UE, sugerează o nevoie urgentă de servicii medicale și sociale adaptate.
Citește și: UE consolidează parteneriatul cu OMS printr-o investiție de 40 de milioane de euro
În același timp, segmentul populației de 80+ ani este încă mic (4,4% din total), dar în creștere. Această evoluție va amplifica cererea pentru îngrijire pe termen lung, infrastructură socială și locuințe adaptate.
Comparată cu alte state membre, România se află sub media europeană la raportul de dependență la bătrânețe, dar perspectivele sunt similare: un proces de îmbătrânire ireversibil, ce va modifica fundamental structura populației și a pieței muncii. Raportul „2024 Ageing Report” al Comisiei Europene avertizează că presiunile bugetare asupra pensiilor, sănătății și serviciilor de îngrijire vor crește accelerat în următoarele decenii.
Politicile publice care ar putea atenua aceste efecte includ: stimularea natalității și a migrației, creșterea productivității și a ratei de ocupare, dar și o reformă structurală a sistemelor de pensii și sănătate. Investițiile în infrastructura socială și tehnologică devin esențiale pentru a răspunde unui peisaj demografic aflat într-o schimbare radicală.
Conform fișei naționale a României din cadrul 2024 Ageing Report realizat de Comisia European, țara noastră se confruntă cu un proces rapid de îmbătrânire demografică, ceea ce pune presiune crescută pe sustenabilitatea sistemului public de pensii. Potrivit acestor date, în 2022 erau aproximativ 4,6 milioane de pensionari în sistemul public, cu cheltuieli totale de circa 20,8 miliarde euro, în timp ce numărul contribuabililor activi era de doar 5,8 milioane, iar contribuțiile colectate se ridicau la 17 miliarde euro.
Pentru a răspunde acestor presiuni, România a adoptat în 2023 două reforme majore: noua lege a sistemului public de pensii (decembrie 2023) și legea pentru pensiile speciale (octombrie 2023), ambele încadrate în obiectivele PNRR. În paralel, Pilonul II de pensii private obligatorii, introdus în 2007, a continuat să crească, ajungând la o contribuție de 4,75% din salariul brut în 2024, cu aproximativ 8 milioane de participanți și active de 23,2 miliarde euro în 2023. Raportul arată că, până în 2070, ponderea populației de peste 65 de ani va continua să crească, iar raportul de dependență la bătrânețe se va accentua. Aceasta înseamnă că pentru fiecare persoană activă vor exista tot mai mulți pensionari, ceea ce va majora cheltuielile publice cu pensiile ca procent din PIB. Documentul avertizează că sustenabilitatea pe termen lung a sistemului va depinde de aplicarea integrală a reformelor și de consolidarea contribuțiilor private prin Pilonii II și III.
Surse oficiale și materiale de referință
Eurostat News: Old-age dependency growing across EU regions
Comunicatul Eurostat din 1 octombrie 2025 care prezintă datele UE și diferențele regionale privind raportul de dependență la vârsta a treia.
Eurostat Interactive Map – Old-age dependency 2024
Hartă interactivă Eurostat cu raportul de dependență la bătrânețe pentru 2024, comparabil între toate regiunile UE.
Eurostat Flagship Publication: Ageing Europe 2025
Raportul anual de referință al Eurostat care analizează îmbătrânirea populației și implicațiile economice și sociale.
European Commission: 2024 Ageing Report (EU-27 projections 2022–2070)
Raportul Comisiei Europene care prezintă proiecții bugetare și demografice pe termen lung pentru statele membre.
2024 Ageing Report – Country Fiche: Romania
Fișa națională a României care evidențiază presiunile demografice și bugetare legate de îmbătrânire.
(Credit imagine: Un grup de persoane în vârstă stă de vorbă pe o bancă, într-un parc. Sursa EC – Audiovisual Service, fotograf Alex Halada)
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
