România apare de mai multe ori în „Raportul Anual privind Libertatea Presei”, publicat de Platforma pentru Siguranța Jurnaliștilor, în colaborare cu Consiliul Europei. În principal, provocările menționate pe care le înfruntă jurnaliștii români sunt interferențele politice, supravegherea „clasică” de către autorități; condițiile de muncă precare; spionarea digitală; lipsa independenței politice a canalului public și violența fizică la care sunt supuși reporterii.
Raportul a vizat cele 46 de state ale membre ale consiliului Europei (plus ex-membrii Rusia și Belarus) și abordează principalele obstacole din calea jurnalismului independent
Independența politică a canalului public
Un raport separat, realizat de Monitorul Pluralismului Media și utilizat ca sursă pentru raportul curent – indică absența unui canal ublic independent politic în circa o treime din statele studiate.
„Raportul din 2025 al Media Pluralism Monitor arată că 11 dintre cele 32 de țări studiate nu au un post public de televiziune independent din punct de vedere politic. Țările cu cele mai ridicate rate de risc de interferență politică în mass-media publică sunt Ungaria, Malta și Turcia, urmate de Slovacia, Bosnia și Herțegovina, Italia, Croația, Polonia, Grecia, Serbia și România.”
Condițiile de muncă ale jurnaliștilor
Nu în ultimul rând, raportul reclamă condițiile de muncă ale jurnaliștilor. Se face referire, în mod punctual, la salariile mici, lipsa siguranței sociale și presiunile din partea angajatorului la care sunt supuși jurnaliști.
„Este esențial ca jurnaliștii să acționeze independent de interesele actorilor politici și ale corporaților, ceea ce presupune ca aceștia să aibă condiții optime de muncă.”
Trei categorii au fost menționate: Condiții foarte bune; Riscuri limitate și Condiții foarte precare. România se încadrează la ultima categorie.
„Croația, Grecia, Ungaria, Malta, România și Spania se caracterizează prin condiții foarte precare și dificile. După cum se menționează în raportul Monitorul Pluralismului Media din 2025, „condițiile de muncă ale jurnaliștilor sunt deplorabile în majoritatea statelor membre ale UE, cu salarii mici și un sistem de securitate socială slab sau inexistent.”
Supravegherea mass-media
În raport, România este menționată pe lista țărilor în care au existat situații de monitorizare ilegală a jurnaliștilor de către autoritățile statului.
„Avertizări privind supravegherea tradițională, presupus efectuată de agențiile naționale de informații, cât și privind recurgerea nejustificată la competențe de investigare, au fost publicate în legătură cu Ungaria și România.”
Cazul jurnalistului Victor Ilie este trecut, de asemenea, în raport, la capitolul dedicat supravegherii digitale abuzive întreprinsă de către autorități.
Violența față de reporterii de la proteste
Altă problemă prezentată în raport este violența fizică la care sunt supuși reporterii de la proteste. Platforma pentru Siguranța Jurnaliștilor a înregistrat cele mai multe incidente de violență împotriva reporterilor de la proteste în Georgia, Turcia și Serbia. Alte atacuri au fost sesizate într-un număr de state, printre care și România.
„Atacuri fizice împotriva reporterilor de la proteste au mai fost înregistrate în Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Franța, Grecia și România.”
Două cazuri sunt prezentate. Ambele au avut loc pe 12 ianuarie 2025, în contextul protestului organizat de AUR împotriva deciziei CCR de anulare a alegerilor prezidențiale din 2024. Primul incident a implicat agresarea fizică a cameraman de la B1TV. Al doilea – agresarea verbală a reporterei Isabela Neagu (Digi24) de către protestatari.
Citește și: Alertă europeană de hărțuire în justiție pentru jurnalista Brîndușa Armanca și PRESSHUB
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
