Se împlinesc două luni de la victoria lui Nicușor Dan în alegerile prezidențiale din România, puțin într-un mandat de cinci ani, dar două luni extrem de aglomerate, în primul rând, în plan extern. Deși dezbaterile aprinse privind numirea premierului, formarea guvernului și primul pachet de reforme fiscal-bugetare lasă o altă impresie.
După o perioadă tensionată de tranziție politică, România intră într-o nouă etapă de consolidare a opțiunii sale pro-occidentale, cu Nicușor Dan la Cotroceni și un guvern Bolojan centrat pe obiective europene și atlantice. Într-un context internațional marcat de războaie, ascensiunea extremismului și competiția marilor puteri, profesorul Valentin Naumescu avertizează că România nu mai poate miza doar pe „corectitudine”, ci trebuie să își transforme principiile în proiecte solide și să câștige relevanță reală în nucleul dur al Europei.
Am stat de vorbă cu profesorul Valentin Naumescu despre direcțiile de politică externă ale României, despre marile provocări, dar și responsabilități pe care Administrația Prezidențială și Ministerul de Externe le vor avea în perioada următoare.
Valentin Naumescu este profesor de relații internaționale la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai Cluj și președintele think tank-ului Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE). A fost de asemenea unul dintre contributorii la secțiunea de politică externă din programul politic al lui Nicușor Dan.
Citește și: Noi sancțiuni ale UE pentru politicienii lui Șor și ai Moscovei din R. Moldova
PRESShub: Știind că ați fost în perioada recentă un sfătuitor apropiat al lui Nicușor Dan, ați contribuit la programul de politică externă al președintelui, cum evaluați dumneavoastră în ultimele două luni politica externă în România? Se aliniază așteptărilor dumneavoastră și, într-un sens mai larg, se aliniază așteptărilor românilor?
Valentin Naumescu: Perioada scursă de la începutul mandatului prezidențial este prea scurtă pentru a permite evaluări de politică externă și de securitate. Nu se pot face evaluări pe o perioadă atât de scurtă. Personal nu am nicio îndoială că politica externă și de securitate a României, în următorii cinci ani ai mandatului prezidențial, va corespunde viziunii transmise în programul electoral. Ideile nu reprezintă o revoluție a politicii externe și de securitate a României. Trei piloni de rezistență fundamentali ai politici externe și de securitate, și anume parteneriatul strategic cu Statele Unite, ale Americii, apartenența la NATO și apartenența la Uniunea Europeană. Fiecare dintre cei trei urmând să fie dezvoltați, actualizați, înnoiți cu proiecte noi
„Politica externă va fi concentrată pe imperativul securității”
Facem distincție foarte clară între corectitudine și relevanță, pentru că nu am nicio îndoială, politica externă a României va fi corectă. Ea a fost corectă și înaintea președintelui Nicușor Dan, nu au fost motive serioase de nemulțumire față de politica externă și de securitatea a României din ultimii 10 ani sau mai mult din ultimii 20 de ani.. Ceea ce trebuie să vedem în continuare va fi această capacitate de a transpune niște principii, care sunt corecte, în proiecte reușite. Politica externă va fi concentrată pe imperativul securității.Acestea sunt lucrurile care vor face cu adevărat diferența între bine și mai bine,
PRESShub: Aș vrea să discutăm puțin despre relația administrației prezidențiale cu ministrul de externe. În urma cu ceva timp, când actuala ministră de externe, Oana Țoiu, și-a preluat mandatul, a declarat că ea se va asigura de coordonarea de acasă a politicii externe și că va lăsa personalități deja cunoscute de pe scena națională să dea direcția, însemnând premierul Ilie Bolojan și președintele Nicușor Dan. Ținând cont de această perspectivă a ministrei de externe, cum credeți, dumneavoastră, că ar trebui să arate rolul unui ministru de externe a României?
Valentin Naumescu: Trebuie să pornim de la înțelegerea rolului ministrului de externe. Ministrul de externe este, în același timp, om politic, pentru că este ministru și membru al Guvernului. Pe de altă parte, în calitate de șef al Ministerului de Externe, are rolul de a implementa această strategie de politică externă prin intermediul instrumentelor specifice de care dispune Ministerul Afacerilor Externe.
Nu aș reduce importanța rolului politic al Ministrului de Externe. Nu este doar un coordonator, să spunem, domestic, intern al rețelei diplomatice.Trebuie să facă și lucrul acesta, dar Ministerul de Externe trebuie să vină de cele mai multe ori cu propuneri, cu inițiative, cu informații de calitate, cu analize, cu evaluări importante în ajutorul administrației prezidențiale.Trebuie să furnizeze președintelui acele evaluări, scenarii, propuneri, pe seama cărora președintele României urmează să ia deciziile corespunzătoare.
Trebuie să înțelegem că peste tot în lume, chiar dacă președintele este șeful statului și titularul de politică externă, el este alimentat continuu cu substanță de reflecție strategică, de propuneri, de inițiative, de proiecte de la nivelul Ministerului de Externe, care trebuie să aibă un rol activ în acest proces de alcătuire a politicii externe și de coordonare a diplomației românești.
Politica externă nu trebuie tratată ca un subiect banal
PRESShub: Președintele este cel care ar trebui să fie alimentat cu cele mai multe informații despre politica externă a României, Iar în final, rolul lui ar trebui să fie de a le transmite cetățenilor informații. Credeți că ar trebui administrația prezidențială să-și asume un prim rol în informarea cetățenilor, adică să vorbească și despre teme de politică externă, chiar dacă nu sunt percepute de publicul larg drept interesante sau relevante?
Valentin Naumescu: Temele de politică externă și de securitate devin din ce în ce mai importante și în planul politicii interne. Chiar dacă există acest mit, acest clișeu că oamenii nu sunt interesați de politică externă și de securitate, el este fals.
Vedem că în tot mai multe țări temele externe interferează cu procesul democratic și au o influență foarte mare în viața politică internă. Lucrul acesta s-a întâmplat inclusiv în democrații foarte avansate și consolidate. Vă dau doar un exemplu: referendumul Brexit-ului din Marea Britanie din 2016 în care am văzut un guvern al lui David Cameron, care a neglijat funcția aceasta de comunicare cu societatea britanică și a pierdut referendumul pe terenul comunicării insuficiente, unde tabăra adversă pro-Brexit a fost mai agresivă în planul comunicării, mai insistentă. A fost o primă lecție foarte aspră pe care o mare democrație a Europei a plătit-o în fața populismului.
Este clar că de acum înainte guvernele, autoritățile statelor vor trebui să comunice mult mai bine, mai tenace, mai profesionist cu privire la politică externă și de securitate. Care sunt beneficiile pe care le obține populația? Dacă facem lucrul acesta și dacă nu facem alt lucru? De ce suntem aliați cu Statele Unite și nu cu Rusia? De ce suntem în Uniunea Europeană și nu în afara ei? Toate lucrurile acestea care poate că multora dintre noi ni se par de la sine înțelese. Și mulți au spus că e pierdere de vreme să discutăm lucruri atât de simple, banale.
„Este un proces foarte complicat acesta de a comunica în zona politicii externe”
Poate pentru cei din generația mea, cei care am copilărit în comunism, care avem și o altă perspectivă asupra vieții, nu doar cea de cetățeni europeni născuți în deplină mobilitate europeană, cu toate drepturile și beneficiile, dar vedem tot felul de manifestări în țară, la festivaluri, unde, în glumă, în serios, tinerii scandează Ceaușescu, Ceaușescu. Cei din generația mea, de peste 50 de ani, le consideră evidente. Noi nu avem nevoie de explicații și de argumente pentru politica pro-occidentală a României.
Poate că nu mai sunt atât de evidente pentru cei care s-au născut ca cetățenii a Uniunii Europene, având toate drepturile și beneficiile garantate și care navighează pe rețele sociale, care sunt scufundate în dezinformare rusească, în discursul urii, în negaționism, în conspiraționism. Atunci se pune problema ca cineva trebuie să le apere. Noi, sigur, cei de pe margine, din zona academică, societatea civilă, think tank-urile. Dar până la urmă, statul este cel care trebuie să asigure supraviețuirea opțiunii pro-occidentale a României.
„Trebuie pur și simplu comunicat sincer”
PRESShub: Îmi place foarte mult cum ați pus problema de pierdere a confruntării de comunicare pe teme externe în politica internă. Mi se pare că se întâmplă de foarte multe ori politica externă devine adesea subiect de dezbatere internă, folosit fie ca țap ispășitor, fie ca justificare. Dacă tot ați menționat avansul severaniștilor, nu credeți că noua administrație prezidențială și guvernul perpetuează această narațiune că „noi n-am vrut, dar Bruxelles-ul ne-a cerut”. Am văzut asta în adoptarea de pildă primului pachet de măsuri. Nu credeți că aceste justificări pe baza politici externe „dău apă la moară suveraniștilor”?
Valentin Naumescu: Ar trebui evitată o asemenea înțelegere. Eu nu cred că guvernul a vrut să transmită că suntem obligați de Europa sau de organizații occidentale să luăm aceste măsuri de ajustare fiscal-bugetară. Nu ar fi bine să se înțeleagă așa cum ați sugerat dumneavoastră. Trebuie pur și simplu comunicat sincer, cinstit. Adevărul este întotdeauna cea mai bună explicație și cea mai bună armă. Guvernul trebuie să ia aceste măsuri pentru că este în interesul României, al economiei românești și al cetățenilor români. Pentru că dacă nu le-am luat, situația economică a României ar deveni din ce în ce mai proastă.
Cred că aceasta trebuie să fie linia narațiune principală și nu cea a creării unei amenințări, unui pericol extern european care ar pluti deasupra României, dacă nu luăm măsuri de austeritate. Eu sper și îmi place să cred că asta este abordarea Guvernului Bolojan, una perfect lucidă, conștientă, una care să responsabilizeze economia românească, societatea românească în privința necesității de a adopta aceste măsuri.
Dar, într-adevăr, probabil că va fi nevoie, dacă dumneavoastră, fiind un cunoscător al politicii, ați văzut această vulnerabilitate, probabil va fi nevoie de comunicatori profesioniști, mai ales că urmează o perioadă dificilă în viața economică a României, cel puțin până la sfârșitul anului 2026.
Citește și: Ministrul de Externe Oana Țoiu s-a întâlnit cu omologul său polonez, Radosław Sikorski
De la declarații, la fapte
PRESShub: Am observat această luptă a narativelor, inclusiv și cu Ucraina.Recent știți deja că a fost și conferința de la Roma pentru refacerea Ucrainei, unde România a fost reprezentată de ministrul de externe, în timp ce alte state au fost reprezentate de prim-miniștri, cum au fost Germania, Italia, Polonia .Credeți că afectează asta șansele României de a participa la refacerea Ucrainei?
Valentin Naumescu: Nu cunosc motivul pentru care președintele nu a participat la conferința de la Roma, însă a participat online la conferința „Coaliției de Voință” (Coalition of the Willing), coordonată de Franța și de Marea Britanie. Ce este mai important decât aceste detalii ale nivelului de participare este capacitatea României de a-și menține credibilitatea.
Venim după o criză destul de lungă și de severă a democrației românești, începută pe 24 noiembrie și încheiată pe 18 mai, la turul al doilea și apoi după negocierile care au dus la instalarea noului guvern pro-european. O perioadă de aproape șase luni în care au planat foarte multe întrebări, incertitudini, dubii, cu privire la capacitatea României de a-și menține angajamentele internaționale. Abia ieșim acum din această etapă de criza a democrației românești și cred că aici cuvântul cheie este încrederea. De la încredere pornește totul. Și pierderile, atunci când pierdem, și câștigurile, atunci când câștigăm.
Suntem un aliat de încredere în NATO și un partener strategic de încredere pentru Statele Unite ale Americii, respectiv un partener de încredere al UE.
Acum va trebui să transformăm în lunile și în anii următori aceste declarații în fapte. Vom vedea cum România, și în ce măsură, va participa la efortul acesta deschis al țărilor europene de a cumpăra armament din Statele Unite și apoi de a-l livra Ucrainei prin mecanismul de coordonare al NATO.
Va trebui să fim alături de cei care vor constitui noua ordine de securitate europeană
Avem și un angajament pe care ni l-am luat la summit-ul NATO de la Haga de a crește cheltuielile de apărare la 5% din PIB până în 2032.
Avem acoperire politică, trebuie să acționăm, să fim acolo alături de țările care constituie nucleul european. Eu foarte mult insist pe această idee a apropierii României de nucleul european și această apropiere, dincolo de declarații, principii, faptul că susținem la modul general Ucraina, trebuie realizată prin fapte.
Trebuie să fim alături de cei care donează Ucrainei armament, de cei care participă la acest efort de menținere și de reconstrucție a ordinii de securitate europene.
Va trebui să fim alături de cei care vor constitui noua ordine de securitate europeană și care vor face reconstrucția Ucrainei și acolo avem semne de întrebare dacă vom fi sau nu capabili să avem companii și instrumente economice cu care să fim prezenți în reconstrucția Ucrainei.
Trebuie să recuperăm zonele unde diplomația română a fost activă înainte de 1989
PRESShub: Domnule profesor, după ce trecem de această etapă de consolidare, credeți că România ar trebui să aibă o politică externă mai dinamică și diversă?
Valentin Naumescu: Am fost Secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe în perioada 2005-2007 și atunci ne puneam această problemă. Eram deja de puțină vreme stat membru al NATO și urma să devenim membri ai Uniunii Europene. La vremea respectivă, aceste opțiuni euro-atlantice păreau garantate și ne puneam problema acestei lărgiri a câmpului de interese strategice ale României, de recuperare eventual a unor zone în care România fusese activă înainte de 1989, pe anumite piețe, de exemplu, din zona Orientului Mijlociu, unde aveam un relativ bun renume economic sau în zona Africii și în Asia.
Dar din păcate a început acest război al lui Putin împotriva Occidentului, care a început repede. A început în 2008, în pofida ceea ce multă lume crede. Nu a început în 2022, odată cu invazia A început de fapt în 2008 după summit-ul NATO de la București, la câteva luni după, când Rusia a invadat Georgia.
În august 2008 a avut un război scurt, dar din momentul acela a devenit foarte clar că Putin a declanșat un Război împotriva Occidentului și a ideii de democratizare și de extindere a valorilor democrațiilor occidentale în spațiul estic și în spațiul de influență al fostei Uniunii Sovietice.
Dacă acest război se va încheia cu bine în anii următori, și vom avea din nou o fereastră de oportunitate și o calmare a securității regionale și europene în ansamblu, sigur că pe agenda de politică externă a României vor trebui să reapară zonele acestea care au fost mai puțin vizitate, din motive evidente, pentru că au fost tot timpul urgențe de securitate la granițele noastre.
„România trebuie să câștige relevanța, cel puțin pe plan european”
PRESShub: Voi încheia cu o singură întrebare, în continuarea ultimei pe care v-am pus-o înainte. Dacă știm deja care sunt prioritățile României pe care trebuie să îndeplinim, care considerați dumneavoastră că sunt lucrurile pe care ar trebui să le urmărim după ce aceste priorități sunt deja îndeplinite? Ce ar trebui România să facă în momentul în care ne aflăm într-o oarecare stabilitate?
Valentin Naumescu: România trebuie să câștige relevanța, cel puțin pe plan european. O relevanță care să fie conformă cu dimensiunile României în cadrul Uniunii Europene. Suntem al șaselea stat ca populație al Uniunii Europene și, sincer, vorbind cu luciditate, nu cred că suntem a șasea țară ca importanță în Uniunea Europeană. Deși economia României a crescut, PIB-ul României a crescut în ultimii ani, nu este vorba doar de creștere economică aici, și în momentul în care ne vom consolida trebuie să începem să câștigăm relevanță.
Minilateralismul este viitorul României
Cum câștigăm relevanță? Așa cum am spus, apropiindu-ne de nucleul european. România trebuie să înceteze să mai fie o țară periferică. Prin aderarea Republicii Moldova și poate în viitor, cine știe, într-o formă sau alta a Ucrainei, este mai puțin probabil ca România să mai fie chiar marginea marginii Uniunii Europene. Creșterea relevanței înseamnă că noi suntem acolo unde se iau deciziile.
România a mizat prea mult în ultimele decenii pe multilateralism, pentru că suntem în Uniunea Europeană cu alte 27 de state. Suntem de asemenea și în NATO, care vedem deja că s-a extins foarte mult. Lucrul acesta nu mai este suficient astăzi. Vedem că este nevoie să fim prezenți în formate mai mici, ceea ce se numește minilateralism În prezent câștigă teren minilateralismul, formatele mici în interiorul UE, în interiorul NATO sau prin combinații de state care sunt membre ale Uniunii Europene cu state care sunt în afara Uniunii Europene
În Europa a existat un triunghi, triunghiul de la Weimar, creat în 1991 de Franța, Germania, Polonia Acest triunghi s-a extins anul trecut, vorbim de formatul Weimar Plus, care are 6 state.Pe lângă Franța, Germania, Polonia, state fondatoare sau Marea Britanie, care nu este în Uniunea Europeană, dar este în NATO, plus Spania și Italia.Într-o ordine logică, a șaptea țară, ar trebui să fie România.
O altă oportunitate care s-a deschis curând și sperăm să o fructificăm este noua abordare strategică a Uniunii Europene pentru regiunea Mării Negre. România nu doar că trebuie să fie activă în această nouă strategie a Uniunii Europene la Marea Neagră, dar trebuie să fructifice toate aceste oportunități. Vor fi și fonduri europene importante aici, unele pe zona de securitate, altele pe digitalizare, pe interconectivitate. Pentru asta trebuie să arătăm abilitatea de a face proiecte și de a veni cu idei și de a implementa aceste proiecte.
Eu sunt convins că la nivelul principiilor, România va rămâne de partea corectă a istorii. Nu asta va fi problema noastră. Care sunt principiile de politică externă și de securitate? Le știm care sunt. Au fost corecte și înainte, sunt corecte și acum. Să vedem ce putem face în mod concret. Aici va fi provocarea în viitorul apropiat.
Textul a fost redactat pentru claritate si concizie.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: Administrația Prezidențială)
