Rusia a respins planul „Coaliției de voință” de a trimite trupe occidentale de menținere a păcii în Ucraina după încheierea războiului, menite să descurajeze o nouă agresiune a Kremlinului, avertizând că aceste forțe ar deveni „ținte militare legitime” pentru armata rusă.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova (foto), a declarat joi dimineață că „desfășurarea pe teritoriul Ucrainei a unor unități militare, facilități, depozite și alte infrastructuri ale statelor occidentale va fi considerată o intervenție străină, care reprezintă o amenințare directă la adresa securității nu doar a Rusiei, ci și a altor țări europene”.
Pe 6 ianuarie, la summitul de la Paris al celor 35 de state din „Coaliția de voință”, singurele două puteri nucleare europene, Marea Britanie și Franța (membre NATO), au semnat cu Ucraina o „declarație de intenție”, care prevede desfășurarea de forțe pe teritoriul ucrainean odată ce va fi instituit un armistițiu.
La summit au participat și emisarul SUA Steve Witkoff, alături de Jared Kushner, ginerele președintelui Donald Trump. Ambii au salutat rezultatele întâlnirii.
La Moscova, potrivit unui comunicat al Ministerului rus de Externe, planurile au fost interpretate astfel: „După încetarea focului, Londra și Parisul intenționează să își creeze propriile baze militare în Ucraina și să construiască acolo facilități pentru depozitarea armamentului și a echipamentelor militare”, relatează BBC în limba rusă.
„În acest context, Ministerul rus de Externe avertizează că desfășurarea pe teritoriul Ucrainei a unor unități militare, baze, depozite și alte elemente de infrastructură ale țărilor occidentale va fi calificată drept o intervenție străină, care reprezintă o amenințare directă nu doar la adresa securității Rusiei, ci și a altor state europene. Toate aceste unități și facilități vor fi considerate ținte de luptă legitime ale Forțelor Armate ale Federației Ruse”, a declarat Maria Zaharova.
Aceasta a reamintit că nu este pentru prima dată când astfel de avertismente vin de la Moscova și că ele „rămân pe deplin valabile”.
Citește și: Coaliția de voință: Franța și Marea Britanie dispuse să trimită forțe în Ucraina, după încetarea războiului
Potrivit declarației comune de la finalul reuniunii de la Paris, aliații au convenit să continue pe termen lung sprijinul militar și furnizarea de armament pentru forțele armate ucrainene, care „vor rămâne prima linie de apărare și descurajare” după semnarea oricărui acord de pace. Documentul precizează însă că statele participante trebuie încă să finalizeze „angajamentele obligatorii” privind modul concret în care vor sprijini Ucraina.
Statele Unite mediază negocierea mai multor documente, începând cu un acord de pace pentru Ucraina: cele mai importante sunt legate de garanțiile de securitate pe care le va primi Ucraina dar si de refacerea țării distrusă de aproape patru ani de război, provocat de invazia la scară largă a Rusiei.
Până acum Rusia nu a negociat decât cu emisarii speciali al Statelor Unite, iar președintele Vladimir Putin a avut mai multe convorbiri telefonice cu omologul său american Donald Trump. Oficialii ruși nu au lăsat nici un moment impresia că Moscova este dispusă să renunțe la pretențiile sale maximaliste, începând cu cele teritoriale. Negocierile au continuat însă, chiar dacă la sfârșitul anului, Rusia și-a intensificat semnificativ atacurile aeriene împotriva infrastructurii civile ucrainene, iar Trump s-a declarat de mai mult ori „dezamăgit” de acțiunile lui Putin.
Citește și: Mărturia unei avocate despre dezechilibrele de putere din Justiție
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(FOTO: AGERPRES FOTO / XINHUA)
