Din cele 143.637 de nașteri care au avut loc în 2024, 13.018 provin de la mame cu vârsta între 15 și 19 ani, în 601 de cazuri fiind vorba de mame cu vârsta sub 15 ani, a anunțat marți organizația Salvați Copiii, într-un comunicat de presă.
În cazul a 23 de mame cu vârsta sub 15 ani este vorba despre a doua naștere, în vreme ce o adolescentă de nici 15 ani a născut al treilea copil, în 2024. Pentru 652 de fete care au dat naștere în 2024, înainte de a împlini 19 ani, este vorba despre a treia naștere.
Situația pe județe în ceea ce privește copilele care au devenit mame înainte de 15 ani arată că județele din top sunt Mureș – 60 de nașteri la mame sub 15 ani, Bacău – 34, Bihor – 31, Dolj – 29 și Brașov – 27.
Datele privind mamele minore reflectă consecințele directe ale unui sistem legislativ care a eșuat să protejeze copiii prin educație, semnalează Salvați Copiii. Organizația solicită o reformă profundă a cadrului legal: actuala reglementare din Legea 272/2004, de pildă, prevede că programele de educație pentru sănătate, inclusiv componenta de educație sexuală, se derulează în școli abia începând cu clasa a VIII-a și numai cu acordul scris al părinților, o abordare profund inadecvată și în dezacord cu celelalte reglementări privind răspunderea penală de la 14 ani, a consimțământului de la 16 ani în domeniile medical, civil și educațional.
La grupele de vârstă sub 15 ani și 15 – 19 ani, pe primele locuri se situează județele Mureș (813 mame), Brașov (657), Dolj (568), Bihor (567) și Constanța (541). Municipiul București se află pe locul al 14-lea, cu 351 de nașteri provenind de la mame cu vârsta sub 19 ani. La polul opus, județele cu cele mai puține nașteri din mame adolescente sunt Gorj (127), Tulcea (130) și Mehedinți (145).
Aproape în totalitatea cazurilor, sarcina în perioada minoratului nu a fost una planificată, ci un eveniment neașteptat, trăit traumatic de către mamă1.
Ce propune Salvați Copiii pentru combaterea fenomenului mamelor adolescente
Potrivit cercetărilor realizate de organizația Salvați Copiii, s-a constatat că un procent de 66% dintre minore au indicat că au primit deja informații legate de educația sexuală în timpul educației lor. Însă un procent semnificativ dintre acestea, aproximativ 30%, afirmă că sursele acestor informații provin din conexiuni personale precum rude, prieteni sau colegi, ceea ce poate genera suspiciuni cu privire la credibilitatea acestor surse de informare2.
„Abordarea educațională în domeniul sănătății poate juca un rol esențial în combaterea fenomenului maternității la vârste tinere. Chiar și în situații caracterizate de sărăcie familială sau în comunități cu perspective economice limitate, deținerea cunoștințelor referitoare la prevenirea sarcinilor nedorite, igienă, prevenirea abuzurilor sexuale și identificarea resurselor disponibile poate contribui semnificativ la reducerea acestui fenomen”, a explicat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.
În regiunile cu niveluri extrem de scăzute de dezvoltare economică, din care provin mamele adolescente, predomină dependența de asistența socială furnizată de către stat, ceea ce determină practic o perpetuare a unui sistem economic bazat pe subzistență.
Este imperativ să se pună accent pe măsuri de prevenție, cu scopul de a facilita accesul la informații și servicii de asistență socio-medicală, precum și de a reintegra social și școlar fetele care au devenit mame la o vârstă fragedă, recomandă organizația.
Reformă a cadrului legal pentru educația pentru sănătate
Datele privind mamele minore reflectă consecințele directe ale unui sistem legislativ care a eșuat să protejeze copiii prin educație, susține organizația. Salvați Copiii solicită o reformă profundă a cadrului legal, pornind de la două acte normative esențiale: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului și Legea nr. 198/2023 a învățământului preuniversitar.
Actuala reglementare din Legea 272/2004 prevede că programele de educație pentru sănătate, inclusiv componenta de educație sexuală, se derulează în școli abia începând cu clasa a VIII-a și numai cu acordul scris al părinților. Organizația consideră această abordare profund inadecvată și în dezacord cu celelalte reglementări privind răspunderea penală de la 14 ani, a consimțământului de la 16 ani în domeniile medical, civil și educațional.
Pe de o parte, vârsta de 14 ani este prea târzie. Statisticile arată că sarcinile la adolescente apar și la fete mult mai mici, iar informațiile despre igienă, corp, relații sănătoase și protecția față de abuz trebuie transmise de la vârste fragede, adaptat capacității de înțelegere a copilului. Pe de altă parte, condiționarea participării de acordul parental a exclus din puținele sesiuni de informare din școli tocmai copiii cei mai vulnerabili, cei din familii cu un nivel scăzut de educație și din comunitățile sărace. Această inconsecvență juridică este cu atât mai flagrantă cu cât legislația română stabilește răspunderea penală de la 14 ani, cu condiția dovedirii discernământului, și consimțământul medical de la 16 ani pentru anumite intervenții. A le refuza dreptul de a participa la ore de educație pentru sănătate fără încuviințarea părinților încalcă grav principiul interesului superior al copilului.
Prin urmare, Salvați Copiii propune modificarea art. 46 alin. (3) lit. i) din Legea 272/2004 pentru a introduce educația pentru sănătate ca parte integrantă și obligatorie a procesului educațional, încă din învățământul preșcolar. Programele ar urma să acopere, în mod adaptat vârstei, un spectru larg de teme: educație pentru viața de familie și pentru sănătatea reproducerii, dezvoltare socio-emoțională, prevenirea violenței și a abuzului, egalitate de gen, mediu, educație digitală, nutriție și stil de viață sănătos. Totodată, organizația propune completarea Legii 272/2004 cu un articol nou care să oblige Ministerul Educației, Ministerul Sănătății și ANPDCA să elaboreze împreună norme metodologice unitare, asigurând pregătirea cadrelor didactice și validarea științifică a materialelor utilizate.
În paralel, Salvați Copiii susține modificarea Legii nr. 198/2023 a învățământului preuniversitar, prin introducerea explicită a disciplinei „Educație pentru sănătate” ca disciplină obligatorie în trunchiul comun, cu ore alocate săptămânal încă de la grupa mare a grădiniței. Deși legea actuală menționează educația pentru sănătate printre temele transversale, lasă modul de implementare la discreția fiecărei școli, ceea ce conduce în practică la o tratare fragmentată și inconsistentă. Fără o alocare clară de ore, fără un curriculum național omogen și fără cadre didactice pregătite specific, materia rămâne aproape inexistentă în școlile cu cele mai vulnerabile comunități.
Experiența internațională confirmă că această abordare funcționează, arată Salvați Copiii. Danemarca a introdus educația sexuală obligatorie în școli încă din 1930 și înregistrează astăzi o rată a nașterilor la adolescente de doar 4 la 1.000, de opt ori mai mică decât cea a României, de 34 la 1.000 în 2023. Olanda predă educație sexuală adaptată vârstei încă de la grădiniță, abordând deschis, într-un cadru științific, subiecte despre corp, relații și consimțământ. În Croația, educația sexuală a devenit obligatorie ca rezultat al unei susțineri puternice din partea părinților (70%) și al adolescenților (80%). Aceste țări nu au înregistrat un debut mai timpuriu al vieții sexuale în rândul tinerilor, dimpotrivă, informația corectă și furnizată la timp îi ajută pe adolescenți să ia decizii responsabile. O meta-analiză UNESCO din 2021, care a cuprins 155 de țări, a arătat că educația sexuală comprehensivă reduce cu până la 50% ratele de sarcini nedorite la adolescente, indiferent de contextul cultural sau religios.
Salvați Copiii susține că o reformă legislativă coerentă trebuie să fie însoțită și de o strategie interministerială mai largă, care să includă pregătirea și formarea continuă a cadrelor didactice, elaborarea unor materiale validate științific și adaptate cultural și integrarea specialiștilor din domeniile sănătății și psihologiei în procesul educațional. De asemenea, organizația propune ca părinții și comunitățile să fie activ implicați, nu ca „filtru de blocare”, ci ca parteneri informați și sprijiniți prin programe de educație parentală.
În lipsa educației pentru sănătate, copiii și adolescenții caută răspunsuri în mediul online, unde sexualitatea capătă frecvent forme periculoase și abuzive, sau în grupul de prieteni, la fel de puțin pregătiți să ofere informații corecte. Cel mai important impact documentat al programelor de educație sexuală comprehensivă este tocmai îmbunătățirea considerabilă a capacității copiilor de a detecta, preveni și raporta abuzurile sexuale, o realitate tragică în spatele multor cazuri de minore care devin mame. „Educația pentru sănătate nu este opțională. Este o obligație a statului față de fiecare copil”, susține organizația Salvați Copiii.
Citește mai multe despre cazurile mamelor minore și despre implicarea Salvați Copiii în acordarea de servicii sociale și medicale mamelor și copiilor, pe site-ul organizației.
(FOTO: Inquam Photos / George Călin)
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
