Conservatoarea Sanae Takaichi, în vârstă de 64 de ani, a devenit prim-ministrul Japoniei, în urma unui vot desfășurat în Camera inferioară a Parlamentului nipon. Este pentru prima dată în istoria Japoniei când o femeie devine premier.
Aceasta îl va înlocui pe actualul premier Shigeru Ishiba. Ambii sunt membri ai Partidului Liberal Democrat. Numirea ei are loc după ce liberal-democrații au reușit să obțină o majoritate prin formarea unei coaliții cu Partidul Inovației Nipone.
„Stabilitatea politică este esențială în acest moment. Fără stabilitate politică, nu vom putea aduce măsuri solide pentru diplomație și economie” a declarat Sanae Takaichi.
Totuși, pe fondul coaliției fragile, este neclar cât timp va reuși să se mențină la putere, notează Euronews.
Cine este Sanae Takaichi?
Takaichi este o figură importantă a aripii conservatoare a Partidului Liberal Democrat, cu o carieră de 30 de ani. După cum notează Euronews, deși este prima femeie în fruntea guvernului, aceasta a fost constant o voce care s-a opus drepturilor femeilor. Spre exemplu, s-a împotrivit modificărilor legislative care să permită femeilor să-și păstreze numele anterior căsătoriei și a susținut succesiunea pe linie exclusiv masculină în familia imperială niponă.
Venirea ei la putere reprezintă o trecere a liberal-democraților de la „centrismul mainstream, tehnocratic” la conservatorism populist, a spus profesoara Tina Burett de la Sophia University pentru ABC News, estimând că noua premieră poate fi catalogată drept „populistă”
Sanae Takaichi se bazează pe modelul politic al lui Margaret Thatcher: conservatorism social și neoliberalism economic. Diferența-cheie față de faimoasa șefă de guvern britanică este că Takaichi optează pentru „cheltuieli agresive, dar responsabile”.
Takaichi a fost o susținătoare a politicilor economice ale premierului longeviv Shinzo Abe, supranumite „Abenomie” (engl: Abenomics). Acestea urmăresc combaterea deflației – pentru a menține valoarea yen-ului slabă, o componentă importantă a comerțului extern nipon – și reforme structurale care să susțină partea ofertei și, astfel, să vitalizeze potențialul de creștere economică al Japoniei.
Cum a devenit premier?
Partidul Liberal Democrat a reușit să realizeze o nouă coaliție cu ajutorul Partidului Restaurației Japoneze, Astfel, Sanae Takaichi a obținut o majoritate de 237 de voturi în Camera inferioară, față de numai 149 de mandate pentru principalul partid de opoziție, Constituțional Democrat, relatează The Japan Times.
Japonia se află în criză politică din iulie, când Partidul Liberal Democrat și partenerul lor de coaliție de la acea vreme, Kōmeitō nu au reușit să obțină majoritate în Camera superioară, unde au obținut 47 de locuri. Pentru o majoritate, sunt necesare 50 de mandate, informează BBC.
Alegerile din iulie au consemnat ascensiunea partidului de extremă-dreapta Sanseito, condus de Sohei Kamiya. Partidul condus de un fost director de supermarket s-a bazat pe o retorică homofobă, anti-imigraționistă, anti-globalistă și antivaccinistă.
A reușit să obțină 14 mandate în Camera superioară, cu 248 de locuri. Un rezultat modest numeric, care a marcat însă ascensiunea bruscă a unui partid populist nou la vremea aceea, indicând o nemulțumire a electoratului, relatează CNN.
Atunci, însă, invocând negocierile purtate cu Statele Unite pe subiectul tarifelor comerciale, premierul Shigeru Ishiba a reușit să se mai mențină la putere, informează Reuters. Practic, patru luni, Japonia a fost condusă de un guvern minoritar.
Contextul socio-politic
Japonia a fost condusă, pentru cea mai mare parte a istoriei postbelice de către Partidul Liberal Democrat. Acesta este un partid de dreapta care favorizează apropierea de Statele Unite, amplificarea investițiilor în apărare, revizuirea constituției „pacifiste” (care limitează militar Japonia) și care are o tendință naționalistă, deși este marcat de diviziuni dintre aripa conservatoare și cea mai moderată, relatează Unseen Japan .
În acest fel, se consideră că ea nu va încerca să reformeze ceea ce este considerată una dintre cele mai mari probleme ale Japoniei: cultura rigidă a muncii, care cere o mare implicare din partea angajaților. Orele de muncă sunt numeroase, iar salariul – relativ redus. S-a ajuns până în punctul în care limba japoneză a adus termenul de „karoshi”, care desemnează decesul venit pe fondul epuizării la serviciu.
Acest lucru are un efect și asupra vieții de familie, întrucât Japonia se confruntă cu o natalitate extraordinar de scăzută și o populație îmbătrânită.
Un sondaj din vara acestui an, realizat de Nippon și Minavy indică faptul că 40% din mame iau în considerare să renunțe la locul de muncă pentru a se putea ocupa de copii. Numeroase femei preferă să nu beneficieze de concediul maternal, din cauza presiunilor la care ar putea fi supuse ulterior la locul de muncă, notează ABC.
Anul acesta numărul deceselor a depășit numărul nașterilor cu un milion, o evoluție cu implicații serioase pentru viitorul economiei și al țării.
Chestiunea natalității este o problemă constantă pe agenda tuturor guvernelor japoneze.
Principalele motive enunțate de tinerii care refuză să facă copii sunt: costul vieții, cultura nocivă a muncii și incertitudinea menținerii locului de muncă, relatează The Guardian.
Citește și: Invazia care țintea Kievul: Borodianka, Bucha, Irpin în 2025
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Sursă foto: Captură de ecran/Youtube
