Ministrul Apărării din Ungaria a declarat, marți, că guvernul său nu consideră consolidarea apărării aeriene drept o necesitate.
În urma ultimelor incursiuni ale dronelor rusești în Polonia și România, discuția despre apărarea aeriană NATO a fost redeschisă. Vineri, 12 septembrie, Secretarul-General NATO, Mark Rutte, și comandantul forțelor din Europa (SACEUR), generalul american Alexus Grynkevich, au declarat că statele membre urmează să consolideze apărarea aeriană a flancului estic.
Intitulată „Santinela Estică” inițiativa NATO este de a intensifica defensiva aeriană pe flancul estic, printr-un efort coordonat, iar după ultimele incidente, mai multe state aliate au trimis deja întăriri în zonă: Danemarca a trimis două avioane F-16 și o fregată anti-aeriană; Cehia-trei elicoptere; Franța – trei avioane Raffale; Germania – patru avioane Eurofighter; iar Marea Britanie – avioane Typhoon. Suedia și Spania și-au declarat, de asemenea, intenția de a participa.
„Santinela Estică” – a precizat săptămâna trecută generalul Grynkewich – „va acoperi întregul flanc estic al Alianței, de la Marea Nordului până la Marea Neagră și Marea Mediterană, oriunde am putea vedea o amenințare din partea rușilor”, dar a adăugat că accentul rămâne pe Polonia.
Ungaria este reticentă
„Am luat deja măsuri pentru consolidarea apărării antiaeriane ca răspuns la amenințarea tot mai mare reprezentată de drone”, a transmis Ministerul Apărării din Ungaria.
Kristóf Szalay-Bobrovniczky, a declarat însă, pentru Euractiv, că la nevoie, sistemele anti-aeriene NATO ar putea să fie desfășurate și în țara sa.
Ungaria a desfășurat sisteme anti-aeriene spre granița sa estică încă din octombrie anul trecut, când SUA a permis Ucrainei să lovească ținte în interiorul Rusiei, conform Kyiv Independent.
Abordarea maghiară
În toți acești ani de război în Ucraina, provocat de invazia la scară largă a Rusiei, Ungaria a menținut o atitudine cvasi-neutră. Pe de o parte, are o politică prietenoasă față de Moscova, fiind, alături de Slovacia, singurele state UE care încă mai depind de petrolul și gazele rusești. Iar acest lucru este vizibil și în atitudinile față de ultimele incidente. Orban a condamnat intrarea dronelor rusești în Polonia, dar nu a spus că dronele ar fi rusești. În plus, a subliniat că Ungaria nu este implicată în război, dar Polonia este „până la gât”, relatează European Pravda.
Citește și: Trump pune presiune pe Europa să boicoteze în totalitate petrolul rusesc
Și ministrul de Externe, Peter Szijjarto, a avut o atitudine similară. Pe 10 septembrie, în urma Summit-ului Maghiaro-Bielorus de la Minsk, ministrul Szijjarto a declarat pe Facebook că Europa trebuie să evite escaladarea conflictului cu orice preț.
„Dacă a existat vreodată un moment potrivit pentru dialog, acela este acum! Riscul escaladării conflictului devine din ce în ce mai grav, iar acesta este momentul să gândim și să acționăm cu calm și cu luciditate. Europa are nevoie de pace, iar noi reprezentăm acest lucru pretutindeni. ”
Pe de altă, parte, Ungaria s-a arătat dispusă și să se conformeze. La sfârșitul lui iulie, avioane Gripen ale Forței Aeriene Maghiare au participat la operațiuni de patrulă în statele Baltice. Atunci, Ministrul Apărării, Kristóf Szalay-Bobrovniczky, a declarat că Ungaria este un partener de încredere, iar Balticele se pot baza pe sprijinul aviației maghiare, relatează Ministerul Apărării.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursă foto: Ministerul Apărării din Ungaria/ defence.hu )
