Sărbătoarea Rusaliilor. Tradiții, credințe, obiceiuri

Sărbătoarea Rusaliilor, cunoscută și sub numele de Cincizecime, este celebrată în acest an pe 8 iunie, la 50 de zile după Paște.

Pentru creștini, Pogorârea Sfântului Duh are o semnificație deosebită, fiind momentul nașterii Bisericii și începutul unei noi etape, aceea a misiunii active de propovăduire în lume a mesajului apostolic.

Citește și: 14 ani de închisoare pentru interlopul Iordan care și-a omorât iubita în bătaie. Explicațiile judecătorilor

În satele din Transilvania, încă se păstrează tradiția de Rusalii, când, în urma slujbei de la biserică, preoții și credincioșii îmbrăcați în straie populare „ies în țarină”, unde se roagă pentru culturi bogate și vreme prielnică pentru agricultură.

Citește și: Pelerinajul Speranţei la Şumuleu Ciuc. Rugăciuni şi pentru sinistraţii din Covasna şi pentru Salina Praid

Tot în Ardeal, pentru protejarea caselor de spiritele rele și pentru alungarea Ielelor, femeile fac descântece și ung ușile cu usturoi. Frunzele de nuc, tei și luștean sunt considerate amulete pentru alugarea răului.

În partea de sud a țării, regăsim „Dansul călușarilor” sau „ritualul Călușului”, prin care se „vindecă relele făcute de Iele”, dar care aduce și fertilitate, se arată în Tradiția Călușarilor de Rusalii.

Ursitoare, nimfe și spirite

Îmbinarea credinței cu superstițiile și tradiția, domină societatea românească de secole, fapt observat și de străinii care s-au perindat de-a lungul timpului pe meleagurile noastre.

Ethel Greening, o canadiancă căsătorită cu un căpitan al Portului Galați, descria, la începutul secolului XX, în jurnalul său, ulterior publicat – România în lumini și umbre-, sărbătorile și tradițiile românești.

Greening subliniază misticismul ce domina societatea în anii dinaintea Primului Război Mondial: „Credinţa ţăranilor în Rusalii, despre care aud destul de frecvent, pare să fie bazată pe o confuzie legată de cele trei ursitoare şi de nimfele pădurii. Acestea sunt trei spirite sau duhuri feminine, capabile să distrugă recoltele dacă nu sunt îmbunate în timpul celor trei zile de sărbătoare”, scria canadianca în jurnalul său.

Ielele, cunoscute în Balcani și Europa de Est ca „Rusalki”, arată Elizabeth Wayland Barber, în cartea sa The Dancing Goddesses, sunt „jumătate divinități, dar nu imortale”, aceste ființe fiind considerate de „români și moldoveni atât de periculoase, încât le numeau Dânsele”, subliniind frica de a le pronunța numele.

Citește și: “Diaspora vrea un Minister, nu doar un departament”. Despre petiție, cu Adriana Mureșan

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

(sursa foto: pixabay.com /ChiemSeherin)