Revenită în centrul dezbaterilor europene pe fondul războiului din Ucraina, mobilitatea militară scoate în evidență atât mizele de securitate ale Uniunii, cât și limitele concrete ale statelor de pe flancul estic. Pentru România, susținătorii conceptului de „Schengen Militar” vorbesc despre o urgență strategică: poziția geografică o plasează în prima linie a apărării europene și a NATO, însă lipsa autostrăzilor continue și a unei rețele feroviare modernizate riscă să transforme infrastructura civilă într-un obstacol major pentru deplasarea rapidă a trupelor și echipamentelor aliate, avertizează europarlamentarul Vasile Dîncu (PSD), fost ministru al Apărării.
Într-o declarație amplă pentru 2eu.brussels, europarlamentarul Vasile Dîncu subliniază că, în cazul României, mobilitatea militară începe și se blochează în infrastructura civilă.
„Conceptul de «Schengen Militar» pornește de la o realitate simplă. Trupele și echipamentele se deplasează lent în interiorul Uniunii. Pentru statele de pe flancul estic, această lentoare reprezintă un risc direct. România se află în prima linie a acestui risc”, arată Dîncu.
Eurodeputatul insistă asupra poziției strategice a României, care leagă Marea Neagră de Europa Centrală și Balcani și funcționează ca stat de tranzit pentru forțele aliate și pentru logistica NATO. „Această poziție presupune infrastructură de transport funcțională în condiții de criză. Astăzi, acest criteriu nu este îndeplinit”, avertizează el.
Potrivit lui Dîncu, rețeaua rutieră reprezintă principala vulnerabilitate. Lipsa unor autostrăzi continue pe axa est–vest limitează deplasarea rapidă a trupelor și a echipamentelor grele. „Moldova este slab conectată cu restul țării. A7 nu este finalizată, iar legătura cu frontiera estică depinde de drumuri naționale aglomerate și degradate. Multe poduri au restricții de tonaj incompatibile cu transportul militar”, explică europarlamentarul.
Problemele nu sunt doar tehnice, ci și operaționale. Ocolirea marilor orașe este dificilă, iar blocajele urbane pot întârzia convoaiele în puncte logistice sensibile. „Într-un scenariu de criză, aceste întârzieri nu sunt marginale. Ele afectează capacitatea de reacție și credibilitatea descurajării. Mobilitatea lentă reduce valoarea prezenței aliate”, notează Dîncu.
Nici transportul feroviar, teoretic soluția optimă pentru echipamentele grele, nu oferă în prezent alternativa necesară. „Liniile sunt vechi, vitezele reduse, iar capacitatea este scăzută. Multe poduri și tuneluri nu respectă standardele necesare pentru transport militar. Lipsa liniilor duble pe axe strategice reduce fluxul”, spune europarlamentarul, adăugând că gările de marfă sunt slab adaptate pentru operațiuni rapide de încărcare și descărcare.
Dîncu atrage atenția în special asupra axei Constanța – București – Brașov – vestul țării, vitală pentru NATO. „Portul Constanța are valoare strategică majoră pentru NATO. Fără o rețea feroviară modernizată, această valoare rămâne parțial neexploatată. Logistica navală fără continuitate terestră rapidă își pierde eficiența”, avertizează el.
În acest context, inițiativa europeană privind „Schengen Militar” este văzută ca o oportunitate, dar și ca un test de realism. „Inițiativa creează un cadru politic și financiar pentru corectarea acestor limite. Pentru România, miza nu este doar militară. Modernizarea drumurilor și căilor ferate pentru mobilitate militară aduce beneficii economice directe”, subliniază Dîncu, indicând efecte precum creșterea conectivității interne, reducerea costurilor de transport și îmbunătățirea coeziunii regionale.
În concluzie, europarlamentarul afirmă că dezbaterea despre mobilitatea militară nu poate fi separată de infrastructura critică. „Discuția despre mobilitatea militară este, în esență, o discuție despre infrastructură critică. România are interes strategic să trateze acest subiect prioritar. Pe flancul estic, securitatea depinde de viteză. Iar viteza începe pe șosele și pe calea ferată.”
Conceptul de „Schengen Militar” vizează eliminarea obstacolelor administrative și infrastructurale care împiedică deplasarea rapidă a trupelor și echipamentelor în interiorul Uniunii Europene, în complementaritate cu NATO.
Parlamentul European a cerut recent investiții masive și proceduri accelerate pentru a permite traversarea frontierelor interne în câteva zile, sau chiar ore, în situații de criză.
România este considerată un stat-cheie pe flancul estic al UE și NATO, având un rol strategic în regiunea Mării Negre și în conexiunile cu Balcanii și Europa Centrală. Capacitatea sa de a asigura tranzitul rapid al forțelor aliate este parte integrantă a arhitecturii de descurajare a Alianței.
În plan european, modernizarea infrastructurii pentru mobilitate militară este prezentată ca proiect dual-use, cu beneficii atât pentru securitate, cât și pentru economie, transport civil și coeziune regională, însă costurile estimate se ridică la zeci de miliarde de euro la nivelul Uniunii.
Citește și: Marea Britanie redevine accesibilă tinerilor europeni prin Erasmus+
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: Vasile Dîncu / Facebook)
