Se închide „Casa Rusă” de la Chișinău, mai mult decât un gest simbolic

Data:

Republica Moldova se retrage din a acordului semnat cu Federația Rusă în 1998 privind funcționarea centrelor culturale pe bază de reciprocitate. Prin această decizie anunțată în prima ședință a nolui guvernului, Moldova rupe, simbolic desigur, și relațiile culturale cu Moscova, după ce și-a câștigat independența energetică și parțial pe cea comercială.

Consecința practică a hotărârii va închiderea „Casei Ruse” — instituție considerată de autorități un instrument de propagandă, nu un centru cultural, scrie Liliana Barbăroșie, corespondenta RFI la Chișinău.

„Scăpăm de un instrument de propagandă al Federației Ruse în Republica Moldova, care activa, din păcate, legal”, a spus Jardan la prima sa ședință de Guvern, anunțând proiectul de lege pentru denunțarea acordului.

Măsura vine pe fundalul tensiunilor geopolitice și al războiului din Ucraina, dar și după ani de critici privind activitățile centrului de pe strada Mihai Eminescu din Chișinău.

Citește și: Pensionară specială la 53 de ani, fosta șefă a ÎCCJ revine în câmpul muncii ca avocată

Miza: cultură sau influență?

Acordul moldo-rus a fost semnat la Moscova în 1998 și a intrat în vigoare în 2001. El prevedea înființarea unor centre culturale reciproce, menite să promoveze istoria, limba și arta ambelor state.

Dar reciprocitatea nu a existat niciodată: Moldova nu are un centru cultural în Rusia.

Ministerul Culturii susține acum că lipsa acestui echilibru, coroborată cu „risc crescut de dezinformare”, subminează scopul inițial al tratatului. „Nu există un mecanism echitabil de promovare a culturii moldovenești, ceea ce anulează sensul acordului”, se arată în proiectul guvernamental.

Din punct de vedere juridic, denunțarea tratatului nu închide imediat centrul rus. Conform condițiilor acordului, notificarea trebuie făcută cu șase luni înainte de expirarea actualului termen, adică în iulie 2026. Până atunci, „Casa Rusă” își poate continua activitatea, deși sub o atenție sporită.

Citește și: Episcopul Claudiu-Lucian Pop este noul Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică

Un centru cultural cu agendă politică

Oficial, „Casa Rusă” (fostul Centru Rus de Știință și Cultură) organizează expoziții, seri de film și evenimente educaționale. În realitate, spun autoritățile și observatorii independenți, instituția a devenit un instrument de soft power al Kremlinului.

În octombrie 2025, centrul a organizat un eveniment comemorativ dedicat lui Tigran Keosayan — regizor și propagandist apropiat de Margarita Simonian, directoarea RT.

Seara de omagiu a inclus proiecții de filme patriotice și citate elogioase despre „iubirea de patrie” — un mesaj pe linia propagandei despre „lumea rusă” și „valorile tradiționale”.

Pentru Guvernul de la Chișinău, asemenea evenimente arată clar că centrul „nu reprezintă cultura rusă, ci agresiunea rusă”. „În contextul agresiunii barbare împotriva Ucrainei și al tentativelor de destabilizare a Republicii Moldova, aceste activități nu mai pot fi tolerate”, a spus ministrul Jardan.

Citește și: PSD înaintea congresului: schimbări doctrinare și relația cu partenerii de coaliție

Contextul: de la drone la diplomație

În februarie 2025, după un atac cu drone asupra portului ucrainean Reni, fragmente de aparate fără pilot au căzut pe teritoriul Republicii Moldova. În urma incidentului, Ministerul de Externe a anunțat intenția de a închide Centrul Cultural Rus, iar fostul ministru al Culturii, Sergiu Prodan, a promis un proiect de denunțare a acordului.

Moscova a reacționat imediat, acuzând Chișinăul că nu a oferit dovezi clare privind originea dronelor și că „alimentează isteria antirusească”.

Noua guvernare, condusă de premierul Alexandru Munteanu, a reluat acum procesul și l-a transformat într-un gest oficial cu valoare politică și simbolică: distanțarea ireversibilă de umbrela culturală a Federației Ruse.

Citește și: Prejudiciu de peste 100 de milioane de lei. Firme din domeniul energiei, suspectate de creșterea artificială a prețului

Dincolo de gestul simbolic

Închiderea „Casei Ruse” nu este doar un act de politică externă, ci și unul de igienă informațională. În ultimii ani, numeroase rapoarte ale serviciilor de informații și organizațiilor media au documentat rolul rețelei de centre ruse în răspândirea mesajelor antioccidentale, în cultivarea nostalgiei sovietice și în finanțarea discretă a unor activități de influență.

Pentru autoritățile moldovene, gestul are și o dimensiune internă: delimitarea clară între cultura rusă autentică — care rămâne parte a peisajului cultural moldovenesc — și mașinăria de propagandă a Kremlinului.

Citește și: După 35 de ani, Vasile Joițoiu, individul care a împușcat prima victimă a Revoluției de la Timișoara, a fost declarat colaborator al Securității

Reacțiile

Până acum, Ambasada Rusiei nu a comentat oficial inițiativa, însă în trecut a calificat planurile de închidere drept „acte inamicale”. Diplomația rusă a susținut că Moldova „încalcă libertatea culturală și tradiția istorică a cooperării bilaterale”.

Pe de altă parte, mai mulți intelectuali și artiști moldoveni au salutat decizia Guvernului, afirmând că „nu poți construi un dialog cultural real cu o putere care bombardează vecini și falsifică realitatea”.

După inițierea procedurilor de denunțare a acordului, Partidul Socialiștilor și alți reprezentanți ai opoziției au criticat decizia, calificând-o drept „un gest rusofob” și „o lovitură la adresa libertății culturale” și anunțându-și intenția să trimită o plângere în judecată.

Ce urmează

După aprobarea proiectului de Guvern, Moldova va trimite notificarea oficială Moscovei. Acordul va rămâne în vigoare până în iulie 2026, dar activitățile „Casei Ruse” vor fi monitorizate strict.

„Vom respecta procedurile internaționale, dar nu vom mai permite ca sub pretext cultural să se facă propagandă”, a declarat ministrul Culturii.

Pe termen lung, autoritățile intenționează să dezvolte noi parteneriate culturale cu statele europene și să creeze un cadru legal clar pentru funcționarea instituțiilor culturale străine în Moldova.

Citește și: Judecătorul de 9.000 de euro pe lună: Tribunalul Sibiu obligă Ministerul Justiției să plătească diurnă magistratului trimis la Madrid

O decizie cu mesaj politic și de securitate

Denunțarea Acordului cu Federația Rusă privind centrele culturale este una dintre primele acțiuni concrete ale noului Guvern condus de Alexandru Munteanu. Ea conferă substanță promisiunilor electorale privind consolidarea rezilienței statului și combaterea influenței hibride.

Într-un context regional dominat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, decizia guvernului de a-și marca debutul  prin acest subiect transmite, la părerea observatorilor, un mesaj clar – toleranța față de instrumentele de subminare a independenței Republicii Moldova va fi zero.

Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

(Sursa foto: Casa Rusă din Chișinău / Facebook)

spot_imgspot_img

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Ultimele știri

Abonează-te la newsletter-ul nostru

Pentru a fi la curent cu cele mai recente știri, oferte și anunțuri speciale.

Mai multe articole similare
Related

Preşedintele interimar al PNL Vaslui, Mihai Barbu, audiat la DNA

Preşedintele interimar al PNL Vaslui, Mihai Barbu, este audiat,...

Omul de afaceri Fănel Bogos, reţinut pentru instigare la şantaj şi cumpărare de influenţă

Omul de afaceri Fănel Bogos, administratorul unei societăţi din...

Europarlamentarul Dan Nica, desemnat co-raportor principal pentru Fondul European pentru Competitivitate

Parlamentul European l-a desemnat pe eurodeputatul Dan Nica (S&D,...

Episcopul Claudiu-Lucian Pop este noul Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică

Sinodul Episcopilor Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice, reunit...