Tentația politicienilor români de a maimuțări diverse curente și mode ideologizante este ireprimabilă. Deîndată ce Trump a lansat cu o ură viguroasă mișcarea anti-Soros, din motive ideologice dar mai ales din interese pe care nu le înțelegem bine de la distanță, în România au început să zburde discursurile politice de pus la zid „sorosiștii”. Întrebat ce este mult hulita „rețea Soros”, Victor Ponta a inventat pe loc o definiție:
„Rețeaua Soros este o rețea de persoane care nu candidează, care nu au fost alese și care, în ultimii 10 ani au dus România într-o politică împotriva românilor. Este o rețea ilegitimă care le ia românilor dreptul de a hotărî pentru țara lor și le impune de afară ceva anti-românesc”.
În ultimii 10 ani, Fundațiile pentru o Societatea Deschisă din toată Europa Centrală și de Est au fost închise. La noi fundația a fost radiată în 2015, dar ea nu mai funcționa din 2012. Documentele vizibile și azi într-o arhivă pe internet arată că finanțările s-au făcut cu totală transparență. Deci, în ultimul deceniu, ceea ce Ponta zice că este „rețeaua Soros” n-a existat nici ca instituție non-profit, nici ca o minimă sursă de finanțare.
Definiția sa delirantă se suprapune cu narativul anti-UE pe care acest „contorsionist politic”, cum l-a numit un jurnalist, îl îmbrățișează conjunctural. El vorbește acum, de când a devenit candidat „suveranist”, exact ca naționaliștii și „patrioții” de ocazie de la AUR, SOS, POT și unii de la PSD despre „jugul” Uniunii Europene care ar afecta independența României. Este discursul lui Georgescu preluat ca instrument de campanie.
Citește și: Ce urmăresc politicienii radicali care relansează campania anti-Soros în România
Și Crin Antonescu a ținut să fie la modă, punând stigma pe „sorosiști”. „Dacă dl. Vance e curios și vrea să știe cum a fost cu soroșismul în România nu trebuie s-o întrebe pe d-na Șoșoacă, să meargă la arhive…”, spunea Antonescu într-o conferință de presă din 25 februarie 2025. Ce ar vedea Vance în arhive? Ar vedea că sorosiștii „înnebuniseră atât de tare, că se arestau între ei: Kövesi pe Bica, Bica pe Oprea, Ghiță fugit de la petrecerea SRI”. Afirmațiile sunt destinate celor fără memoria istoriei recente și celor care stau cu mintea în ciubărul cu elucubrații georgiste.
În plus „știa ceva ambasada Statelor Unite?”, se întreba aluziv candidatul. Sugestia sa e că dosarele politice se făceau cu știința ambasadei SUA. Fără probe, că e permis orice la declarații politice. De un dosar penal a scăpat Crin Antonescu prin prescripție. Toți politicienii care și-au burdușit buzunarele din bani și privilegii publice spun același lucru, că li s-au făcut dosare politice. Au găsit mecanismul necesar pentru a scăpa, schimbând legislația. Nici Ponta, nici Antonescu nu fac excepție.
Și mai decis este Aurelian Pavelescu în afirmațiile sale care progreseză seară de seară la Realitatea Plus spre ficțiune neagră: „60% din bucureșteni sunt sorosiști”, susținea șeful PNȚ, cândva un partid respectabil. Iar șeful partidului Republican, o formațiune minusculă care și-a tras șapcă roșie, cerea în 2024 interzicerea prin lege a rețelei Soros, foarte serios, ca și cum ar exista.
Inamicul „sorosișt” în Europa de Est
Concluzia este că oricine poate fi etichetat ca „sorosișt” oricând: activiști, jurnaliști, politicieni, scriitori, oameni de pe stradă. Jurnalistul de la RFI care i-a luat interviu lui Ponta a devenit brusc „sorosișt” fiindcă a pus întrebări incomode. Liste negre amestecate au început să circule prin presa afiliată curentului anti-sorosișt, fără argumente și motivații, mai degrabă ca o formă de revanșă pentru ceva neprecizat. Toate discursurile anti-Soros conțin un nucleu antisemit mascat.
Fenomenul nu este complet nou. În 2017 în mai multe țări din fostul bloc comunist s-a declanșat un val ostil, cu rădăcini antisemite, care l-a găsit pe George Soros drept țintă. Miliardarul american de origine maghiară avusese o prezență benefică în construirea dificilă a sistemului democratic prin fundațiile sale, dar în 2017-2018 acestea nu mai erau active sau aveau o activitate diminuată. Viktor Orban a folosit figura lui Soros ca inamic străin în toate alegerile, iar în 2018 a determinat adoptarea Legii anti-Soros. Open Society Institute a trebuit să se relocheze la Viena.
În Polonia partidul naționalist PiS a generat în 2018 o vânătoare de ONG-uri „soroșiste” cu o lege de interzicere a organizațiilor străine. În Cehia organizația a devenit independentă în 2012 fără a mai primi fonduri de la Soros. Încă din primul său mandat, Donad Trump l-a acuzat pe Soros că îi controlează pe democrați, iar în mandatul recent a pornit excomunicarea „sorosiștilor” din structurile statului.
Citește și: George Soros, printre personalitățile decorate de Joe Biden cu Medalia Libertății
În România PSD a avut mereu apetență pentru narativul anti-Soros. Dragnea punea în 2017 acuzațiile de corupție la adresa sa pe seama miliardarului: „Totul pleacă de la Soros, de la răul pe care vrea să-l facă în această țară și nu numai în această țară. E simplu”. Între 2017 și 2019 propuneri legislative vizau transparența finanțării organizațiilor neguvernamentale cu țintă pe finanțările americane, iar în discursul public partide ca USR sau organizații academice au fost legate în mod nejustificat de numele filantropului american.
Soros din nou
ActiveWatch a publicat recent studiul Soros ad portas! Din nou, un studiu despre percepția „soroșismului” în România. Am cerut ChatGPT să rezume terminologia cu care politicieni, personalități publice sau anonimi pe rețelele sociale denumesc o categorie complet inventată. Ceea ce se observă, este virulența limbajului, agresivitatea extremă care pune în pericol inclusiv integritatea personală.
„Discursul anti-sorosism, construit în baza unor prejudecăți și stereotipuri, s-a transformat, prin amploarea sa, într-o adevărată campanie de demascare, antagonizare și stigmatizare, însoțită deseori de intimidări, amenințări și instigări la ură sau la acte de violență”, subliniază studiul.
În raportul ActiveWatch, sorosiștii sunt portretizați în discursul public ostil printr-o varietate de termeni ofensatori, demonizatori și conspiraționiști. Aceste cuvinte și expresii nu doar stigmatizează, ci și dezumanizează, creând un dușman imaginar colectiv, prezentat ca o amenințare gravă la adresa societății și identității naționale.
Insulte și etichete jignitoare:
- „Javră sorosistă”, „slugi”, „nenorociți”, „putori”, „paraziți ordinari”
- „Trădători de neam și țară”, „lachei”, „mercenari”, „scursuri jidovite”
- „Grupuri de neterminați”, „teroriști politici și mediatici”
Demonizare religioasă:
- „Discipolii lui Satan/Soroș”, „javre sataniste”
- Se afirmă că „Soroș este Satan, la propriu”, iar adepții săi sunt „hoardele lui Satan”.
Dezumanizare și asociere cu boli sau dăunători:
- „Gândaci de bucătărie”, „șobolani”, „păduchi”
- „Sistem cameleonic, cancerigen”, „infestare”
Conspiraționism și imaginea rețelei subversive:
- „Rețea infernală”, „caracatiță tentaculară”, „imperiul USAID/CIA/Soros”
- „Clan”, „gașcă”, „haită” – sugerând o organizație ocultă și periculoasă
Manipulatori și propagandiști:
- „Trompete ale sistemului”, „manipulatori ai maselor”
- „Cenzori”, „fact-checkeri plătiți”, „artizanii manipulării”
Falsitate și impostură:
- „Păpuși ale globalismului”, „profitori fără competență”
- Prezentarea lor ca pseudo-jurnaliști, pseudo-activiști care „au trăit din granturi”.
Etichete ideologice:
- „Progresiști neomarxiști”, „globaliști”, „woke”
- Asociați cu promovarea drepturilor LGBTQ+, feminismului, ecologismului sau vaccinării
Discursul anti-sorosist nu este izolat, ci se rotește într-un ecosistem amplu de actori politici, mediatici și online, care se validează reciproc și contribuie la normalizarea urii în spațiul public.
George Soros a spus în repetate rânduri că este ținta teoriilor conspirației nefondate, promovate de regimuri autoritare sau de grupări care se opun valorilor democratice. El a numit aceste atacuri o formă de demonizare personală care are rolul de a discredita ideea de societate deschisă și de pluralism.
„Am devenit un simbol pentru tot ceea ce este perceput ca fiind rău de către autoritariști. Deși nu mă deranjează în mod personal, sunt îngrijorat de efectele acestor atacuri asupra societății”, a declarat public George Soros, nonagenar în prezent.
Cu toate că există mai multe legi în România împotriva discursului urii și a discriminării de orice fel, totuși ineficiența instituțiilor, precum și vastele teritorii ale anonimatului pe rețelele sociale stimulează fenomenul. Articolul 369 Cod Penal este suficient de clar: „Incitarea publicului, prin orice mijloace, la ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.
Articole din alte legi ca Legea Audiovizualului (Legea 504/2002), Legea nr. 217/2015 (legea anti-legionară) care interzice promovarea ideologiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, Legea nr. 62/2018 privind combaterea discursului instigator la ură, precum și reglementări europene ca Directiva UE privind egalitatea de tratament (2000/43/CE) sau Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, art. 21 ar fi suficiente pentru sancționarea actelor de promovare a urii și a discriminării în societate.
Totuși, cazul Georgescu, caz relevant al alegerilor prezidențiale eșuate din 2024, nu a determinat sancțiuni pentru declarații publice grav ofensive făcute la Realitatea Plus ca „În prima zi oficială, toată rețeaua Soros va fi interzisă personal de către mine. Se cunosc, îi știm deja”. Pentru unele afirmații ale sale împotriva minorităților etnice, sexuale și de negare a Holocaustului au fost deschise dosare a căror soartă rămâne incertă.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
