Președinții celor 16 Curți de Apel din țară au transmis un comunicat în care susțin că actualul premier Ilie Bolojan minte când susține că magistrații se pensionează la 48 de ani. Aceștia au calculat și au ajuns la concluzia că în timpul mandatului său de președinte interimar, vârsta medie de pensionare a magistraților a fost de 52 de ani, doar 5 din 37 de pensionari eliberați din funcții de Bolojan având 48 de ani.
Potrivit datelor de identificare ale documentului tip Word transmis de Curtea de Apel București, comunicatul a fost conceput pe calculatorul judecătoarei Dana Girbovan (foto), președinta Curții de Apel Cluj, ultima salvare a acestuia fiind făcută de Andreea Ciucă, fosta președintă a Curții de Apel Târgu Mureș.
Semnatarii scrisorii publice ajung la concluzia că „o dezbatere privind vârsta şi condiţiile de pensionare ale judecătorilor, ce ar fi trebuit sa se poarte responsabil, obiectiv, cu respectarea standardelor europene atât de mult clamate, a fost înlocuită de un demers politicianist, populist şi extrem de nociv, prin consecinţe, asupra justiţiei, dublat de o campanie publică agresivă, bazată pe dezinformare şi de un veritabil discurs al urii îndreptat asupra corpului magistraţilor”.
Nu au salarii nesimțite
Cei 16, numiți în funcții de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în ultimii ani mai arată că „salarizarea magistraţilor nu este „nesimţită”, de sute de mii de euro anual, ci este similară altor categorii bugetare”. Indemnizaţiile judecătorilor (inclusiv sporurile) pornesc de la 4.457 lei – pentru perioada cât sunt auditori de justiţie la Institutul Naţional al Magistraturii, crescând, apoi, după cum urmează: judecător stagiar – 7.200 lei, judecător definitiv – 11.900 lei, judecător de tribunal – 18.504 lei, judecător de curte de apel – 20.902 lei, judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – 27.252 lei”.
Cei 16 șefi de instanțe mai arată că încărcătura medie pe judecător a fost, în 2024, de 1519 dosare la nivel de judecătorie, 982 dosare la nivel de tribunal, 606 dosare la curţile de apel şi 619 dosare la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Pentru a rezolva aceste cazuri, judecătorii ar lucra suplimentar, efort care nu e plătit de stat deoarece magistrații nu au munca normată. „În mod evident, un program normal de 8 ore pe zi, cinci zile pe săptămână este insuficient, motiv pentru care larga majoritate a judecătorilor efectuează în mod constant ore suplimentare. Acestea nu sunt nici salarizate suplimentar, nici compensate cu timp liber, pentru că munca unui judecător nu este normată şi tot acest efort ar trebui să fie compensat prin nivelul indemnizaţiilor şi condiţiilor de pensionare”, mai arată cei 16.
Ne comparăm cu Italia la neîncrederea în sistemul judiciar
O altă afirmație criticată de șefii justiției din România este aceea că încrederea în sistemul judiciar ar fi cea mai mică din Europa, lucru fals, deoarece suntem la nivelul Italiei, țară recunoscută pentru calitatea discutabilă a actului de justiție. „ În 2025, procentele au scăzut, în contextul campaniei electorale prelungite şi a campaniei publice îndreptate împotriva magistraţilor, la 44% pentru populaţia generală şi 51% pentru companii, rămânând, chiar şi în aceste condiţii, la un nivel similar cu al altor state, precum Italia. Interferenţa politicului şi a guvernului în justiţie este principalul factor de neîncredere, conform datelor prezentate de Eurobarometru”, mai susțin cei 16.
Comunicatul este semnat de Oana Maria Petraşcu, preşedinta Curţii de Apel Alba Iulia, Ionela-Diana Pătraşc-Bălan, preşedinta Curţii de Apel Bacău, Daniela Niculeasa, preşedinta Curţii de Apel Braşov, Liana Nicoleta Arsenie, preşedinta Curţii de Apel Bucureşti, Dana Cristina Gîrbovan, preşedinta Curţii de Apel Cluj, Alina-Gabriela Jurubiţă, preşedinta Curţii de Apel Constanţa, Manuela Cristina Berceanu, preşedinta Curţii de Apel Craiova, Doru Benescu, preşedintele Curţii de Apel Galaţi, Diana-Mihaela Cheptene-Micu, preşedinta Curţii de Apel Iaşi, Florica Roman, preşedinta Curţii de Apel Oradea, Emilia Raluca Trandafir, preşedinta Curţii de Apel Piteşti, Paul Mihail Frăţilescu, preşedintele Curţii de Apel Ploieşti, Titiana Ilieş, preşedinta Curţii de Apel Suceava, Maria Cristina Dica, preşedinta Curţii de Apel Timişoara, Ioana Delia Lucaci, preşedinta Curţii de Apel Târgu Mureş, Petre Valentin Bădița, preşedintele Curţii Militare de Apel.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
