Simina Tănăsescu, președinte al Curții Constituționale și raportor pe legea privind reforma pensiilor magistraților, arată în concluziile pe marginea documentului că acesta este constituțional și că legea guvernului Bolojan poate fi aplicată.
Tănăsescu susține că CCR „nu are competența de a examina oportunitatea inițierii unui demers legislativ şi nici de a cuantifica impactul bugetar pe care le au măsurile legislative promovate sau care ar trebui promovate. Ca atare, Curtea nu se poate transforma într-un cenzor contabil al veridicității calculelor de natură financiară prezentat de Guvern în expunerea de motive a legii sau în punctul de vedere formulat şi nici nu are competența de a verifica oportunitatea diverselor politici publice promovate, cum nici Înalta Curte de Casație şi Justiție nu îşi poate aroga această prerogativă”.
Totodată, Curtea nu are competența de a urmări realizarea programului Guvernului în privința reformei pensiilor de serviciu ale personalului din diverse domenii de activitate. În plus, „nu poate condiționa reforma realizată cu privire la pensiile de serviciu din domeniul justiției de reforma pensiilor de serviciu ale altor categorii de personal. Este decizia exclusivă a Guvernului/ Parlamentului, după caz, de a stabili oportunitatea şi momentul în care aceste reforme vor fi realizate”, se mai arată în document.
CCR nu compară legi
Cu referire la așa zisa discriminare suferită de magistrați în comparație cu alte categorii profesionale, Simina Tănăsescu arată că „examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispoziţiile constituţionale pretins violate, iar nu compararea unor prevederi legale dintr-o lege ori a prevederilor mai multor legi între ele şi raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituţiei”.
În legătură cu cuantumul pensiei care urmează să fie stabilit la 70% din venitul net, cuantum criticat de ÎCCJ, Tănăsescu spune că CCR „nu are competența de a stabili valoarea nominală de referință a nivelului pensiei de serviciu şi nici de a stabili valoarea procentuală ce se aplică asupra bazei de calcul pentru ca pensia de serviciu astfel calculată să reflecte un nivel cât mai apropiat de/comparabil cu venitul aferent funcției, gradului profesional, vechimii avute în vedere la data pensionării”. În plus, „pensia brută medie lunară în România este de 2.844 lei, în timp се potrivit noii reglementări pensia medie brută lunară a unui judecător cu grad de curte de apel va fi de 6 sau 7 ori mai mare, şi anume 19.500 lei. Trebuie evaluat dacă acest raport între cei doi indicatori asigură sau nu judecătorii că vor primi o pensie suficient de apropiată de indemnizația netă aflată în plată”, se mai arată în document.
Curtea a statuat că nici Constituția și nici vreun instrument juridic internațional nu prevăd cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. „Acesta se stabileşte prin legislația națională. În aceste condiții, legiuitorul poate să prevadă și o limită minimă a cuantumului pensiei, precum şi plafonul maximal al acesteia”.
Judecătorii PSD au cerut amânare
Curtea Constituțională a amânat pentru duminică, 28 decembrie, hotărârea privind legea Guvernului Bolojan care prevede majorarea vârstei de pensionare pentru magistrați și reducerea pensiilor de serviciu.
Decizia a fost amânată la solicitarea judecătorilor Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, Mihai Busuioc și Bogdan Licu, toți numiți de PSD. Cei trei judecători au motivat că au nevoie de timp pentru a analiza un studiu comparativ privind sistemele de pensii din alte state europene.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
