Activitatea societății civile din România a fost restrânsă în 2024, potrivit raportului Civic Space 2025, publicat de European Civic Forum. Documentul atrage atenția asupra climatului restrictiv în care funcționează ONG-urile și subliniază nevoia urgentă ca statul român să asigure resurse adecvate, să garanteze dreptul la participare și să respecte libertatea de exprimare.
Raportul a analizat societatea civilă din 16 țări europene și din regiunea Balcanilor de Vest. La baza acestui raport au fost analizate șase elemente importante în formarea unei societăți civice deschise și vibrante: peisajul instituțional, politic și socio-economic, respectarea libertăților civice, spațiu sigur și obligația statului de a apăra, susținerea ONG-urilor, dialogul dintre autorități și societate și capacitatea de reacție și de reziliență a societății civile.
Peisajul politic și socio-economic a fost afectat de cele patru runde de alegeri care au avut loc în România în 2024. Alegerile s-au desfășurat într-un cadru incert, fiecare scrutin având un cadru legal separat, ceea ce a cauzat confuzie și probleme organizatorice. Mai mult, organizațiile civice au reclamat faptul că observatorii independenți nu au putut asista la renumărarea voturilor și că birourile electorale au funcționat într-un mod lipsit de transparență.
Campania pentru alegerile prezidențiale din 2024 s-a desfășurat cu abuzuri. Unui candidat i s-a interzis să se înscrie în cursa electorală, iar candidatul pro-rus Călin Georgescu a făcut o campanie masivă pe TikTok chiar dacă societatea civilă cerea constant sporirea eforturilor pentru combaterea dezinformării online. Astfel, după un raport al CSAT, Curtea Constituțională a decis anularea alegerilor prezindențiale pe baza informațiilor privind interferența străină în alegeri, o decizie care a dus la divizarea societății.
Sistemul judiciar a fost sub presiune din cauza deficitului de personal, dar și din cauza criteriilor netransparente de selecție a reprezentanților societății civile în Consiliul Superior al Magistraturii. Libertatea presei a fost afectată de subvențiile record oferite de partide în campania electorală, de amenințările primite de jurnaliști de la politicieni extremiști și de folosirea excesivă a rețelelor de socializare, mai ales TikTok, pentru a face campanie.
Drepturile civice sunt reglementate de o legislație învechită
La nivel național, sunt înregistrate 127.000 de ONG-uri care contribuie la economia țării cu 1,5% din PIB. Chiar și așa, ele se confruntă cu probleme legate de finanțare, birocrație excesivă și lipsa resurselor umane. În prezent, există un proiect legislativ în Parlament privind digitalizarea și simplificarea funcționării ONG-urilor, dar a fost blocat și există temerea că va fi abandonat din cauza creșterii influenței extremei drepte.
În ceea ce privește dreptul la întrunire, acesta este obiectul unei legi vechi din 1991. Există o propunere de actualizare al legii, dar care nu s-a concretizat încă. Mai mult, în 2024, autoritățile au fost acuzate de abuzuri precum interzicerea unor marșuri, intimidare sau percheziționare arbitrară după postări critice la adresa poliției.
Legea 544/2001 privind liberul acces la informații este și ea învechită și aplicată selectiv de autorități. Multe instituții au ignorat inclusiv decizii definitive ale instanțelor de judecată care le obligau să publice informații privind cheltuielile sau activitatea instituțională. Un caz concret este refuzul Administrației Prezidențiale de a da informații privind costurile de deplasare ale președintelui.
Pe lângă aceste piedici se adaugă campanii de intimidare la adresa jurnaliștilor. Mai multe organizații civice au cerut Ministerului Justițeie să extindă aplicabilitatea Directivei UE anti-SLAPP și în cazurile interne, dar și ca fiecare parte din proces să își suporte propriile cheltuieli de judecată în litigiile de interes public. Astfel de măsuri ar proteja jurnaliștii de a fi implicați în procese abuzive sau de a li se limita accesul la justiție din cauza costurilor ridicate.
De altfel, IRDO, instituția care este responsabilă de cazurile de SLAPP, este condusă de oameni care nu au expertiză în acest domeniu, ba chiar unii dintre ei au și dosare penale.
Societatea civilă este ținta unui val de ură bazat pe conspirații
În 2024, atacurile la adresa organizațiilor societății civile s-au injtensificat. ONG-urile au fost ținta unor campanii de demonizare și erau acuzate că erau agenți străini sau „soroșiști” care acționează împotriva statului. Unele canale de televiziune avansau și ipoteza falsă că acestea ar fi sub controlul serviciilor secrete.
Aceste argumente au fost preluate inclusiv de politicieni care nu erau neapărat de extremă dreapta. De exemplu, fostul primar al Timișoarei, Nicolae Robu, a susținut pe rețelele sociale o inițiativă de „recensământ” al celor mai „importanți soroșiști,” în timp ce tot pe rețelele sociale au fost distribuite liste cu presupuși agenți ai agendei străine.
Multe ONG-uri au fost și ținta unor amenințări. Printre acestea se numără Roma for Democracy Romania și MozaiQ ai căror activiști au fost amenințați cu moarte sau cu distrugerea sediilor. Chiar dacă situația era gravă, instituțiile statului nu au oferit date despre modul în care au răspuns la astfel de cazuri. De abia la sfârșitul anului au anunțat autoritățile că vor fi propuse modificări legislative pentru combaterea mai eficientă a incitării la ură și violență.
O altă problema pentr ONG-uri este finanțarea. O coaliție de ONG-uri a descoperit la finalul anului 2024 că Guvernul intenționează să reducă beneficiile fiscale pentru organizații, contrar promisiunilor făcute de politicieni. Mai mult, ONG-urile se confruntă cu birocrație excesivă și cerințe de transparență disproporționate care limitează libertatea de asociere al acestora.
Consultările cu societatea civilă au fost și ele afectate. Un număr record de 156 de ordonanțe de urgență au fost adoptate anul trecut, iar consultările cu cetățenii au lipsit în anumite momente, unele legi fiind publicate în media fără consultări reale. În ciuda aestor provocări, în special în perioada electorală, ONG-urile au reușit să se mobilizeze și să contribuie la coeziunea socială.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: Inquam Photos / Bogdan Buda)
