Un nou sondaj arată că ucrainenii rămân dispuși să lupte, dar și deschiși unui acord de pace cu Rusia,cu garanții de securitate . Resping însă categoric orice soluție care ar presupune retragerea din Donbas fără protecții concrete, relatează Kyiv Independent.
O majoritate solidă a ucrainenilor ( 75%) respinge un plan de pace propus acum o lună de SUA si care ar implica retragerea forțelor ucrainene din Donbas, impunerea unor restricții militare și lipsa unor garanții reale de securitate, Este ce arată un nou sondaj de opinie realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS) și publicat pe 15 decembrie.
Totodată, 63% dintre cei 547 de adulți chestionați la nivel național — în ușoară creștere față de 62% în septembrie — au declarat că sunt pregătiți să suporte războiul „atât timp cât va fi necesar”.
Datele apar pe fundalul unei situații dificile pe linia frontului, a atacurilor constante ale Rusiei asupra infrastructurii energetice a Ucrainei și a presiunilor puternice exercitate de Statele Unite asupra Kievului pentru a accepta cererile Moscovei privind retragerea trupelor ucrainene din restul regiunii Donețk.
Compromisul acceptabil
În strânsă concordanță cu poziția publică a Kievului în discuțiile cu partenerii americani și europeni, 72% dintre respondenți au spus că ar accepta un acord de pace care să înghețe controlul teritorial pe actuala linie de contact, să includă garanții solide de securitate și să nu presupună recunoașterea formală a niciunui teritoriu ocupat ca aparținând Rusiei.
Sondajul a analizat și climatul politic intern. În ciuda efectelor scandalului major de corupție din ultimele luni, care a dus la demisia șefului Administrației Prezidențiale, Andrii Iermak, 61% dintre respondenți au declarat că au încredere în președintele Volodimir Zelenski.
De ce alegeri prezindențiale?
În același timp, contrazicând apelurile persistente venite din partea administrației Trump, doar 9% dintre cei chestionați au afirmat că doresc organizarea de alegeri înainte de încheierea ostilităților.
Organizarea de alegeri prezidențiale chiar pe timp de război este una din pretențiile maximaliste ale Rusiei lui Putin, care pare să exprime speranța că ucrainenii s-au „săturat” de Zelenski si linia fermă a acestuia, după aproape patru ani de război devastator. Cererea a fost preluată în planul de pace inițial prezentat de SUA, si reafirmată de președintele Trump cu diverse ocazii, cel ai recent într-un interviu cu Politico.
Săptămâna trecută, într-un gest de bunăvoință, președintele Volodimir Zelenski a anunțat că a înaintat deja Parlamentului o propunere de a modifica legislația pentru a permite un scrutin, fără ridicarea stării marțiale.
Volodimir Zelenski a fost ales președinte în aprilie 2019 pentru un mandat de 5 ani.
Constituțional, următoarele erau programate pentru martie–aprilie 2024 (primul tur în mod obișnuit are loc la sfârșitul lunii martie).
Ucraina se află sub lege marțială din februarie 2022, ca urmare a invaziei Rusiei iar Constituția Ucrainei și legislația electorală interzic organizarea alegerilor (prezidențiale sau parlamentare) pe durata legii marțiale. În aceste condiții, mandatul președintelui este prelungit automat până la organizarea de alegeri libere, după încetarea stării de război.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
