Guvernul ia în calcul reorganizarea Institutului Național al Patrimoniului (INP), prin absorbirea acestuia în structura Ministerului Culturii. Măsura, justificată oficial ca „simplificare administrativă”, este însă contestată puternic de specialiști, organizații profesionale și ONG-uri din domeniu, care avertizează că patrimoniul cultural riscă să devină vulnerabil politic și administrativ.
Petiția publică lansată zilele trecute, adresată ministrului Culturii, András István Demeter, și premierului Ilie Bolojan, afirmă clar: „Patrimoniul cultural este un bun public, nu un instrument al puterii”. Semnatarii – aproape 10.000 la număr – cer păstrarea INP ca instituție autonomă, cu expertiză independentă, capabilă să acționeze și să intervină în mod profesionist în fața intervențiilor nepotrivite asupra monumentelor istorice.
Raluca Munteanu, director de programe în cadrul Asociației Pro Patrimonio, a declarat pentru PRESShub: „INP este una din puținele instituții care funcționează, și poate singura din domeniul patrimoniului care are profesioniști competenți și își îndeplinește misiunea foarte bine.”
„E inexplicabilă decizia de a decapita activitatea INP, consideră arhitecta, în condițiile în care chiar statul român se plânge de lipsă de profesionalism în structurile lui. În plus, domeniul patrimoniului cultural a fost mereu tratat ca o cenușăreasă și sacrificabil în fața crizelor multiple care ne tot lovesc. Totuși, patrimoniul este în realitate element esențial de securitate națională, definește și educă societatea.”
Pentru mulți dintre cei implicați, această schimbare nu este doar o reorganizare tehnică, ci o lovitură directă asupra modului prin care România își perpetuează memoria.
„INP este singura instituție din România care are misiunea de a aplica politicile publice privind patrimoniul cultural — prin cercetare, inventariere, conservare, restaurare și promovare a patrimoniului imobil, mobil, imaterial și digital. Este continuatorul direct al Comisiunii Monumentelor Istorice, fondată în 1892, și un pilon esențial al sistemului de protecție a patrimoniului național.
INP nu este o structură redundantă — dimpotrivă, este liantul dintre autorități, experți, mediul academic și societatea civilă, și contribuie activ la reformele culturale și la protejarea memoriei noastre colective”, se precizează în petiția online.
„Nu este vorba despre vreo desființare a unei instituții, ci despre însăși decapitarea identității și punerea în discuție a legitimității existenței unui stat. Al nostru”, avertizează arhitectul Eugen Vaida, coordonatorul „Ambulanței pentru Monumente”. „Patrimoniul este singurul martor vizibil al adevărului istoric. Poți manipula manuale, narative, discursuri – dar nu poți manipula o casă, o cetate, o biserică. Ele rămân acolo și spun povestea.” Trebuie spus că „Ambulanța pentru Monumente”, această organizație privată, condusă de arhitectul Vaida, a salvat de la colaps peste 100 de clădiri de patrimoniu în ultimii ani.
„Așa cum o democrație funcționează în baza împărțirii puterilor în stat tot așa ar trebui să existe o împărțire a gestionării patrimoniului între decizia politică și cea științifică. Orice comasare a celor două nu ar reprezenta decât o atitudine autocratică”, a comentat Eugen Vaida pentru PRESShub.
Ștefan Bâlici, fost director al INP și actual președinte al Ordinului Arhitecților, atrage la rândul său atenția că marea miză este independența profesională: „Dacă deciziile privind intervențiile asupra patrimoniului ajung complet sub controlul politic, dispare filtrul de expertiză. Se pierde tocmai garanția că protejăm patrimoniul în interes public, nu în interes de moment”, a declarat acesta pentru „Cultura la dubă”.
În mediul cultural, măsura este comparată de unii cu precedentul din Ungaria, unde Institutul Național al Patrimoniului a fost trecut în subordinea directă a prim-ministrului, cu efecte de centralizare și control asupra proiectelor considerate „sensibile”.
Citește și: Opera „Pelléas et Mélisande”, imersiune gotică pe scena operei vieneze și în afara ei
Arhitecta Raluca Munteanu, de la „Pro Patrimonio”, privește acest moment ca simptomul unei probleme mai vechi: lipsa unei viziuni naționale asupra patrimoniului. „Statul tratează patrimoniul ca pe o povară, nu ca pe o resursă. Toate proiectele relevante din ultimii ani – la Petrila, la Reșița, în satele din Transilvania – au fost făcute de comunități și ONG-uri. Dacă scoți expertiza independentă din sistem, cine mai poate opri demolările? Cine mai poate spune: asta nu e doar o ruină, asta e identitatea ta?”, spunea arhitecta într-un interviu pentru PRESShub.
Pe rețelele sociale, reacția este deja una de mobilizare. „Nu semna această petiție și nu vei ști niciodată că a fost odată Institutul Național al Patrimoniului”, scrie Vaida. „Va fi o mobilizare fără precedent. Dacă e nevoie, vom apela și la instituțiile internaționale.”
Arhitecta Claudia Apostol, coordonatoarea proiectului de salvare a patrimoniului de la Roșia Montană, ”Adoptă o casă”, consideră că prin transformarea INP într-un departament al MC „se pierde singurul instrument cu expertiză și agilitate din domeniul ăsta, că se va politiza absolut orice decizie pe o temă aflată sub presiune maximă. Plus că INP nu e deloc o instituție comodă, prea emite păreri specializate și argumentate legal acolo unde interesele din teritoriu sunt altele, prea menține niște standarde unde se poate și altfel, mai prost și mai repede, prea deranjează planuri și scenarii agreate în cotloane politice și de influență”.
În acest moment, Ministerul Culturii spune că „analizează opțiuni administrative”, însă răspunsul oficial transmis către presă a fost generat în mare parte cu ajutorul inteligenței artificiale, detaliu care a amplificat, nu temperat, nemulțumirea în rândul specialiștilor.
Rolul INP în protejarea patrimoniului
Institutul Național al Patrimoniului reprezintă instituția centrală responsabilă de coordonarea și implementarea politicilor publice privind patrimoniul cultural. Printre atribuțiile sale principale se numără:
– administrează principalele instrumente prin care statul finanțează lucrările de protejare și restaurare a monumentelor: Programul Național de Restaurare (PNR – peste 500 de monumente restaurate de la înființare) și Timbrul Monumentelor Istorice (TMI – 17 milioane de Euro deja investite și peste 50 milioane de euro contractate; peste 300 de contracte în ultimii 5 ani).
– gestionarea bazelor naționale de date privind patrimoniul imobil, mobil și imaterial;
– coordonarea relației României cu UNESCO, inclusiv elaborarea dosarelor pentru înscrierea siturilor în Lista Patrimoniului Mondial;
– elaborarea avizelor și expertizelor tehnice necesare intervențiilor asupra monumentelor istorice;
– implementarea proiectelor europene, inclusiv investiții prin PNRR, precum centre de eficiență energetică pentru clădiri istorice.
Desființarea sau comasarea instituției, avertizează semnatarii petiției, ar putea genera blocaje în derularea acestor programe, pierderi financiare de ordinul zecilor și sutelor de milioane de euro și deteriorarea relației României cu organisme internaționale, inclusiv UNESCO.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(FOTO: Ruxandra Hurezean)
