Viceprimarii din 18 comune din județul Arad, vizați să rămână fără funcție în urma măsurilor de reducere a cheltuielilor pregătite de Guvernul Bolojan. Aceste comune se încadrează în criteriul „sub 1500 locuitori”, urmând să rămână fără viceprimari.
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a anunțat că membrii Coaliției vor propune desființarea funcției de viceprimar în localitățile cu mai puțin de 1.500 de locuitori, urmând ca atribuțiile acestora să fie preluate temporar de alți angajați din administrație. Măsura ar afecta peste 400 de unități administrativ-teritoriale din țară.
Citește și: Trump anunță încetarea focului între Iran și Israel: „Vă rog, nu o încălcați!”
Potrivit datelor oficiale cele mai recente de la Institutul Național de Statistică, în județul Arad un total de 18 unități administrativ teritoriale sub 1500 de locuitori după domiciliu (adresa principală trecută în actul de identitate).
Astfel, comunele vizate să rămână fără viceprimari sunt: Șistarovăț (407 locuitori), Ignești (661 locuitori), Moneasa (820 locuitori), Șilindia (853 locuitori), Hălmăgel (967 locuitori), Pleșcuța (999 locuitori), Bata (1032 locuitori), Dezna (1048 locuitori), Cărand (1074 locuitori), Brazii (1130 locuitori), Hășmaș (1163 locuitori), Chișindia (1180 locuitori), Petriș (1266 locuitori), Dieci (1378 locuitori), Archiș (1380 locuitori), Tauț (1431 locuitori), Zerind (1455 locuitori) și Ususău (1466 locuitori).
Continuarea în Special Arad
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(sursa foto: specialarad.ro)
România are nevoie de reforme care sa duca la reducerea deficitului bugetar excesiv și la stabilizarea datoriei publice. De aceea, soluția propusă de Ministrului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației Cseke Attila privind desfiinţarea funcţiei de viceprimar din comunele care au sub 1.500 de locuitori, reprezintă mai degrabă o cărpeală. Nu degeaba Programul de guvernare al cabinetului Bolojan pentru perioada 2025-2028, a fost structurat în următoarele capitole:
1. Ajustări de taxe;
2. Creșterea veniturilor la bugetul de stat și combaterea evaziunii fiscale;
3. Analiza și prioritizarea proiectelor de investiții;
4. Reforma administrației locale;
5. Modificarea legislației generale care să permită reforme;
6. Restructurarea companiilor de stat;
7. Reforma autorităților autofinanțate;
8. Reforma administrației publice centrale;
9. Mai mulți angajați în economie;
10.Resurse naturale valorificate mai bine;
11.Reforma pensiilor speciale.
De altfel, două dintre capitolele programului de guvernare se referă la „Reforma administrației locale” și respectiv „Reforma administrației publice centrale”.
Prin urmare, reforma administrativ-teritorială este o necesitate si aceasta se poate face foarte simplu fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Această comasare contribuie la reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
Prin reducerea numărului de judete s-ar reduce automat si numărul de prefecturi si institutii deconcentrate care in prezent sunt răspândite în cele 40 de judete si în municipiul București.
Uniunea Europeană a creat un sistem de clasificare comun al unităților teritoriale din țările membre denumit NUTS (Nomenclature of territorial units for statistics), având drept scop realizarea de analize socioeconomice în cadrul regiunilor, cât și pentru încadrarea intervențiilor în contextul politicii de coeziune a UE.
Nivelul NUTS căruia îi aparține o unitate administrativă este stabilit pe baza numărului de locuitori si anume:
-NUTS 1: Minim 3 milioane; Maxim 7 milioane;
-NUTS 2: Minim 800.000 ; Maxim 3 milioane, echivalent cu regiunile de dezvoltare ;
-NUTS 3: Minim 150.000 ; Maxim 800.000, echivalent cu actualele județe de la noi ;
De asemenea, in România sunt 2862 de comune din care 2.390 au sub 5.000 de locuitori, 891 n-au nici măcar 2.000 de oameni. Avem 216 orașe din care 117 au sub zece mii de cetățeni. Au însă aparate birocratice stufoase care le conduc, în mai toate cazurile cu ajutor de la stat. 2.593 de localități au beneficiat de fonduri din bugetul statului pentru a putea să funcționeze. Și așa se întâmplă în fiecare an.
Si aici e nevoie de o comasare a satelor astfel încât să rezulte comune cu minimum 5000 de locuitori capabile să-si asigure cheltuielile de functionare din bugete proprii.
In concluzie, e nevoie de o reformă administrativ-teritorială care să asigure dezvoltarea economico- socială a țării pe o bază sustenabilă.
In acest sens există depus la parlament un proiect de lege privind reorganizare administrativ-teritorială a României pe structura regiunilor de dezvoltare:
(Vezi: https://cdn.g4media.ro/wp-content/uploads/2024/10/Proiect-USR-Reorganizarea-teritoriala.pdf)