Deși la nivelul opiniei publice, după asaltul lui Liviu Dragnea asupra instituției prezidențiale, începând cu 2017, s-a sedimentat ideea că șeful statului a pierdut mult din puterea de a influența numirea procurorilor, o evoluție legislativă interesantă, despre care s-a vorbit mai puțin, arată contrariul, scrie Emilian Isailă într-o analiză în Spotmedia.
În data de 10 martie, la CSM au început audierile pentru pozițiile de conducere ale Parchetului General, DIICOT și DNA. Procedura desfășurată de Secția de procurori a CSM va dura o săptămână, iar recomandările făcute sunt consultative pentru președintele României.
Există o destul de mare nemulțumire în societate față de criza din sistemul de justiție, dar și față de propunerile făcute de Radu Marinescu (PSD), ministrul de resort, pentru șefia parchetelor, persoane care urmează să conducă cele trei mari instituții pentru următorii trei ani.
Iritarea printre votanții lui Nicușor Dan vine din faptul că acesta a dat semnale că ar urma să accepte propunerile venite de la Ministerul Justiției, deși mai mulți specialiști, dar și voci din societatea civilă au acuzat apariția în poziții de adjuncți a lui Marius Voineag la Parchetul General, fost șef la DNA, dar și a lui Alex Florența la DIICOT, fost procuror general.
Într-un protest organizat de platforma civică Declic la Palatul Cotroceni, cei prezenți au susținut că numirile de mai sus amintesc de “rotirea cadrelor” din perioada comunistă, acuzând o prelungire nejustificată a mandatului pentru doi foști procurori-șefi.
De asemenea, propunerea Cristinei Chiriac, procuror-șef al DNA Iași, pentru poziția de procuror general, a fost considerată neadecvată de mai multe voci, inclusiv de oameni politici și foști miniștri.
Continuarea, în Spotmedia.ro
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: Administrația Prezidențială)
