La summitul din 18–19 decembrie 2025, liderii Uniunii Europene au legat pentru prima dată în mod explicit deciziile privind finanțarea Ucrainei de negocierile pentru viitorul buget multianual al blocului.
Concluziile reuniunii indică o schimbare de paradigmă: sprijinul pentru Kiev nu mai este tratat ca un răspuns temporar la o criză, ci ca un element structural al politicilor UE, cu implicații directe asupra priorităților bugetare post-2027 și asupra echilibrului dintre coeziune, agricultură și noile cheltuieli de securitate.
În concluziile adoptate la reuniunea din 18–19 decembrie 2025, liderii UE au analizat viitorul buget multianual în paralel cu deciziile privind finanțarea Ucrainei pentru anii 2026–2027. Această abordare marchează o schimbare de perspectivă, sprijinul pentru Ucraina fiind tratat nu ca o măsură excepțională, ci ca o componentă de durată a politicilor UE.
În cazul finanțării Kievului, s-a renunțat la planul unui credit garantat cu activele rusești înghețate în UE, în schimul unuia care va fi asigurat prin împrumuriti luate de țările din UE dispuse si capable (financiar). Un aranjament la care au refuzat să participe Ungaria, Slovacia si Cehia.
Citește și: Uniunea Europeană va finanța Ucraina, dar nu din activele rusești înghețate
Consiliul a subliniat că nevoile de securitate generate de război trebuie reflectate în structura bugetului post-2027, alături de competitivitate și coeziune.
Integrarea sprijinului pentru Ucraina în discuțiile bugetare ridică întrebări privind redistribuirea resurselor între politicile tradiționale ale UE, precum coeziunea și politica agricolă comună, și noile priorități legate de securitate, apărare și sprijin extern.
Deși concluziile nu intră în detalii privind sumele sau programele vizate, semnalul politic este clar: securitatea devine o prioritate bugetară de prim rang.
Consiliul European a luat act de „negotiating box”-ul pregătit de Președinția daneză și a cerut continuarea lucrărilor în vederea unui acord asupra CFM înainte de sfârșitul anului 2026. Un astfel de calendar ar permite adoptarea actelor legislative necesare în 2027 și evitarea întârzierilor în accesarea fondurilor începând cu 2028.
Această accelerare este justificată de contextul geopolitic și de necesitatea unei predictibilități bugetare sporite pentru statele membre și beneficiari.
Discuția bugetară este strâns legată de sprijinul UE pentru parcursul european al Ucrainei. Liderii UE au reiterat că integrarea treptată a Ucrainei în politicile europene implică costuri bugetare semnificative, care trebuie anticipate și planificate din timp.
Astfel, Ucraina este tratată tot mai mult ca un viitor beneficiar structural al bugetului UE, înainte chiar de aderarea formală.
Actualul Cadru Financiar Multianual acoperă perioada 2021–2027. Negocierile pentru următorul buget, care va începe în 2028, se desfășoară într-un context marcat de războiul din Ucraina, de presiuni asupra securității europene și de nevoia de consolidare a autonomiei strategice a UE.
Comisia Europeană va continua să pregătească propunerile bugetare, iar Consiliul și Parlamentul European vor intensifica negocierile în 2026. Sprijinul pentru Ucraina este așteptat să rămână un punct central al dezbaterilor bugetare din următorii doi ani.
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: Statul Major General al Forțelor Armate Ucrainene / Facebook)
