După un sfert de secol de negocieri greoaie, statele Uniunii Europene au votat, în majoritate, pentru semnarea acordului de liber schimb Mercosur cu mai multe țări din America de Sud. Practic, drumul pentru încheierea unuia dintre cele mai mari acorduri comerciale din lume este acum deschis.
La o reuniune a reprezentanților celor 27 de state membre, la Bruxelles, un număr suficient de țări au susținut semnarea acordului, potrivit unor surse diplomatice europene. România a votat pentru acord, a declarat președintele Nicușor Dan.
„Prin acest acord, care va duce la crearea uneia dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume, țările europene își cresc prezența într-o regiune comercială importantă, iar România va avea astfel oportunitatea de a exporta produse scutite de taxele vamale ridicate care erau aplicate până în prezent’, a scris șeful statului, pe rețeaua X, relatează Agerpres.
Ce este acordul Mercosur?
Acordul vizează crearea unei zone de liber schimb între UE și statele Mercosur – Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay – care ar reuni peste 720 de milioane de oameni.
În termeni economici, ar acoperi aproape 20% din economia mondială și peste 31% din exporturile globale de bunuri. Ideea de bază: eliminarea tarifelor vamale pentru aproape toate produsele comercializate între UE și aceste țări.
Cum s-a ajuns la acest vot?
Acordul de principiu a fost obținut vineri, la prânz, în Comitetul Reprezentanților Permanenți ai statelor membre. Comisia Europeană avea nevoie de sprijinul a cel puțin 15 state, care să reprezinte 65% din populația UE.
Italia a fost piesa-cheie. Cu votul Romei, majoritatea necesară devenea foarte probabilă. Germania susține acordul, în timp ce Franța s-a opus ferm. După acest acord politic, mai este nevoie doar de o decizie scrisă, considerată mai degrabă o formalitate. Săptămâna viitoare, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, este așteptată să meargă în Paraguay pentru a semna documentul.
Care sunt principalele obiecții?
Franța a anunțat clar că va vota împotrivă. Președintele Emmanuel Macron a scris joi pe X că acordul este respins în Franța, chiar și în contextul unor concesii importante făcute fermierilor europeni. În ultimele zile, agricultorii francezi au protestat masiv, blocând cu tractoare drumuri de acces spre Paris și obiective turistice.
Macron a insistat că o eventuală adoptare a acordului „nu este finalul poveștii” și că va continua să lupte pentru aplicarea angajamentelor Comisiei Europene și pentru protejarea fermierilor francezi. Și Irlanda, Polonia, Austria și Ungaria s-au opus, în timp ce Belgia ar fi ales să se abțină.
Acordul ar fi trebuit să fie finalizat încă de anul trecut, dar Franța și Italia au pus frână procesului. Recent însă, guvernul de la Roma și-a schimbat poziția. Ministrul agriculturii, Francesco Lollobrigida, a explicat că Italia a fost convinsă după ce UE a propus majorarea fondurilor pentru fermierii italieni în perioada 2028–2034, în locul unor tăieri bugetare.
Poziția României
Președintele Nicușor Dan spune că a fost implicat activ, în ultimele săptămâni, în negocieri cu ceilalți lideri europeni, „astfel încât România și UE să aibă beneficii comerciale în sectoare economice importante, dar în același timp să fie susținuți fermierii români și comerțul cu produse agroalimentare”, mai relatează Agerpres.
„Pentru sectoarele agricole sensibile, am obținut, în urma discuțiilor succesive cu omologii europeni, o serie de concesii importante față de forma inițială a acordului. Acordul cu Mercosur prevede eliminarea taxelor vamale pentru 91% din toate produsele importate din UE, iar România va putea exporta avantajos produse din sectoare importante precum echipamente de transport, în special componente auto, aparate și dispozitive mecanice și electrice, produse metalice, materiale textile”, a explicat președintele.
Totodată, conform șefului statului, noul acord va genera și creșterea exporturilor de servicii din România către Mercosur și va spori accesul la materii prime critice, un aspect esențial din perspectivă strategică, pentru că se reduce astfel dependența de alte surse care pot folosi această dependență ca instrument de presiune politică.
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(FOTO: AGERPRES FOTO / EPA)
