Partenerii internaționali trebuie să ajute Ucraina să se reconstruiască printr-un „nou Plan Marshall”, a declarat trimisul special al SUA pentru Ucraina, Keith Kellogg (foto), pe 9 iulie, în cadrul unei discuții publice la Roma, potrivit Ukrinform.
Declarația lui Kellogg vine în ajunul Conferinței pentru Reconstrucția Ucrainei, organizată la Roma în perioada 10–11 iulie și găzduită în comun de Ucraina și Italia. Este al patrulea eveniment internațional major dedicat mobilizării sprijinului politic și al sectorului privat pentru reconstrucția Ucrainei.
Kellogg a subliniat importanța refacerii țării și a invocat Planul Marshall — programul de ajutor economic oferit de Statele Unite țărilor europene după al Doilea Război Mondial pentru a le sprijini refacerea economiilor.
Citește și: Reconstrucție, reformă, unitate: ce poate învăța România de la Germania postbelică
Potrivit diplomatului american, un program similar ar putea fi creat pentru Ucraina. El a avertizat însă că ar fi „extrem de dificil”, din cauza complexității situației. Este necesară, în primul rând, obținerea unui armistițiu, care ar putea deschide calea încheierii războiului declanșat de Rusia, a adăugat el.
Kellogg a reamintit că Ucraina a fost de acord cu un armistițiu, dar a fost un angajament unilateral.
Repatrierea copiilor ucraineni
Trimisul special american a pus un accent deosebit și pe problema repatrierii copiilor ucraineni, relatează Kyiv Independent.
Potrivit lui Kellogg, președintele american Donald Trump a discutat această chestiune cu președintele Volodimir Zelenski, cerând ca subiectul să devină un punct esențial în orice viitoare negocieri cu Moscova. El a adăugat că partea rusă ar fi fost de acord să includă problema pe agenda viitoarelor discuții.
Kellogg s-a întâlnit cu Zelenski pe 9 iulie, înainte de deschiderea conferinței de la Roma. Președintele ucrainean a descris discuția drept „consistentă” și a precizat că au abordat teme legate de sprijinul militar și de sancțiuni.
Potrivit Financial Times, Kievul se confruntă cu un deficit bugetar estimat între 8 și 19 miliarde de dolari în 2026, pe fondul reducerii sprijinului american și al absenței unui progres semnificativ spre un armistițiu.
Conferința se deschide în contextul în care Ucraina continuă să fie supusă zilnic atacurilor aeriene rusești. Miercuri, chiar în ajunul conferinșei, Kievul a fost supus, pentru a doua noapte consecutiv, unor din cele mai intense bombardamente de la lansarea invaziei rusești la scară largă, cu mai bine de trei ani în urmă.
Distrugerile exercită o presiune uriașă asupra economiei și infrastructurii țării.
Cum se alimentează economia de război a Rusiei?
Se vorbește mult despre activele rusești înghețate în Occident, mai ales în Uniunea Europeană, ca reacție la agresiunea Moscovei împotriva Ucraina. Este vorba de aproximatic 260 de miliarde de euro, dintre care în UE se află aproximativ 210 de miliarde de euro din rezervele Băncii Centrale a Rusiei. Se vorbește mai putin despre confiscările masive de active străine în Rusia.
În ultimii trei ani,Rusia a confiscat active în valoare de aproximativ 50 de miliarde de dolari, arată o cercetare recentă, scoțând în evidență transformarea economiei ruse într-un model de „fortăreață” pe timp de război, relatează Reuters.
Conflictul a fost însoțit de un transfer masiv de active, în condițiile în care multe companii occidentale s-au retras de pe piața rusă, altele au fost expropriate, iar unele mari firme rusești au trecut sub control de stat. Ca răspuns la ceea ce Moscova a numit „acțiuni ilegale” ale Occidentului, președintele Vladimir Putin a semnat în ultimii trei ani mai multe decrete care permit confiscarea activelor occidentale, afectând firme de la Uniper (Germania) până la producătorul danez de bere Carlsberg.
Pe lângă activele occidentale, mari companii rusești au fost transferate în proprietate de stat prin diverse mecanisme legale, inclusiv sub pretextul nevoii de resurse strategice, acuzații de corupție, presupuse nereguli în privatizare sau proastă gestionare.
Potrivit casei de avocatură NSP (Nektorov, Saveliev & Partners) din Moscova, amploarea a ceea ce a numit „naționalizare” s-a ridicat la 3,9 miliarde de ruble în trei ani, firma publicând și o listă a companiilor implicate.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(FOTO: AGERPRES FOTO/EPA)
