Tag: dănuț ciobanu

Biserica de lemn „Sf. Nicolae” din satul Cetățuia, județul Vaslui, o bijuterie de importanță națională a artei populare moldovenești, se află la doar câțiva metri de o ravenă activă. De-a lungul anilor, surparea terenului a provocat înclinarea lăcașului de cult spre sud, fiindu-i afectată structura de rezistență. În prezent, tălpile din stejar ale fundațiilor sunt putrezite, pereții au bârnele dislocate, iar învelitoarea de șindrilă este degradată. În timp ce preoții spun că nu au bani pentru cofinanțarea unui proiect de restaurare, autoritățile locale caută fonduri pentru salvarea lăcașului de cult, de care se leagă pagini importante din istoriei medievală a Moldovei.

Cetatea Râșnov a trecut în ultimele două decenii prin transformări dramatice. Monument istoric de interes național, în anul 1999, cetatea Râșnov a intrat în administrarea unei firme din Italia. Omul de afaceri străin a profitat de ignoranța autorităților locale și a preluat fortificația pe o perioadă de 49 de ani. Planul investitorului era să transforme cetatea într-un veritabil restaurant, iar pentru aceasta a intrat cu excavatorul în vestigiile istorice. Salvarea cetății a venit de la unul din consilierii locali din Râșnov, care a votat împotriva cedării cetății. Ajuns primarul Râșnovului, Adrian Veștea s-a luptat ani de zile în justiție cu afaceristul, iar în 2008 a avut câștig de cauza și fortificația a intrat în administrarea autorităților locale.

George Marius Butnariu, un inginer în construcții din municipiul Iași, vrea să salveze de la dispariție Conacul Lambrino, din satul Butucărie, comuna Zăpodeni, județul Vaslui. Dincolo de valoarea patrimonială, conacul a fost locul în care prințul Carol al II-lea, viitorul rege al României, și-a trăit celebra poveste de dragoste cu Zizi Lambrino. Marius Butnariu a cumpărat clădirea în septembrie 2016 și vrea să implementeze un proiect european și să reconstruiască conacul așa cum a fost: cu o sală a oglinzilor, cămări, beciuri de piatră etc. După ce zeci de ani a fost utilizat ca sediu de școală, cămin cultural, sediul de IAS, în prezent, Conacul Lambrino este în pragul ruinei. Acoperișul este degradat, tâmplăria dispărută, pardoselile distruse, iar tavanul gata să se prăbușească.

Biserica de lemn „Sf. Nicolae” a Mănăstirii Pârvești, din județul Vaslui, se ruinează pe zi ce trece. Fiind una dintre cele mai mărețe construcții de lemn de arhitectură populară din Moldova centrală, Biserica „Sf. Nicolae” este afectată sever de alunecările de teren și cutremure. Bârnele din pereții exteriori sunt dislocate, acoperișul degradat, pardoseala și picturile originale deteriorate grav. În ultimii ani, autoritățile locale din comuna Costești au făcut nenumărate demersuri pentru includerea bisericii, construite în anul 1820, în Programul Național de Reabilitare. Dincolo de promisiuni și tot felul de vizite la lăcașul de cult, Mănăstirea Pârvești pare abandonată.

Ansamblul Curților Domnești din municipiul Vaslui s-a transformat, într-un timp foarte scurt, în simbolul turistic al orașului. La numai doi ani de la finalizarea lucrărilor de restaurare ale sitului arheologic, fosta reședință domnească este una din atracțiile capitalei de județ, fiind vizitată zilnic de zeci de persoane. Succesul proiectului la nivelul comunității locale se datorează îmbinării fericite a laturii istorice a locației și cea de petrecere a timpului liber. Pe lângă vizitarea Curții Domnești, construită în perioada 1435 – 1436, în timpul domniei lui Ștefan al II-lea (fiul lui Alexandru cel Bun), turiștii pot admira peisajul splendid din zonă. Lucrările de restaurare au fost făcute de Parohia Bisericii «Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul» care a accesat fonduri europene.

Palatul Mavrocordat din centrul orașului Vaslui se transformă încet, dar sigur, în ruină. Un proiect de reabilitare care ar fi putut salva monumentul istoric s-a transformat în blestemul acestei clădiri. Lucrările de reabilitare au început în 2011 și, la scurt timp, constructorul a cerut de aproape trei ori mai mulți bani față de prețul stabilit prin licitație, motivând că nu știa că imobilul este monument. Administratorul imobilului, Ministerului Educației și Cercetării, s-a adresat instanței, iar procesul se află pe rol. Între timp, șantierul a fost abandonat, iar clădirea se degradează de la zi la zi. Consiliul local Vaslui a cerut clădirea în administrare, încă din 2015, pentru a continua lucrările, însă ministerul nu a dat un răspuns.

În ultimii 70 de ani, regimul comunist, birocrația postdecembristă și litigiile nesfârșite au transformat conacul Elenei Cuza din Solești într-o ruină. Ziduri prăbușite, acoperișul spart, planșee fisurate, pardoseli distruse, bunuri dispărute, așa arată astăzi monumentul istoric. Deși au câștigat clădirea în instanță în 2015, dupa 14 ani de procese, moștenitorii lui Theodor Rosetti, ultimul proprietar, nu au preluat-o nici până azi de la Primăria Solești din cauza procedurilor greoaie. Aceștia încă nu au anunțat ce vor face cu imobilul, însă Primăria ar fi dispusă să colaboreze cu proprietarii pentru a obține fonduri europene pentru restaurare.