Nu este adevărat. Sunt câteva lucruri acolo care sunt de bun simț, dar nu au ncio legătură cu reforma în justiție așa cum vrem noi să o facem. PNRR nu o să fie condiționat de justiție,
Obiectivul nostru este ca PNRR, chiar dacă nu este aprobat şi nu suntem între primele 16 ţări, să fie un instrument de dezvoltare a României, să nu fie, în niciun caz, un eşec.
În numele acestui martir al libertății de expresie și al miilor care au murit înaintea sa pentru libertatea noastră, avem obligația de a spune așa cum spunea corbul lui Edgar Allan Poe, ”niciodată încă o dată”.
Aş putea spune că simt presiunea asta, dar avantajul meu este acela că nu mi-am dorit în mod special să am această funcţie, să deţin această funcţie, nu voi face compromisuri de natură să regret la un moment dat doar pentru a păstra funcţia. Deci, sunt foarte relaxat din punctul ăsta de vedere. Oricâte discuţii vor fi pe tema asta, voi face exact ce îmi dictează conştiinţa şi ceea ce cred că este corect pentru justiţie.
CJUE a stabilit că reglementările care guvernează organizarea justiției în România, cum sunt cele referitoare la numirea interimară în funcțiile de conducere ale Inspecției Judiciare și la înființarea în cadrul Ministerului Public a unei Secții pentru investigarea infracțiunilor din justiție, intră în domeniul de aplicare al Deciziei 2006/928, astfel încât acestea trebuie să respecte cerințele care decurg din dreptul Uniunii și în special din valoarea statului de drept prevăzută la articolul 2 TUE.
Reformele esențiale pentru magistratură sunt promise zilnic în mass-media, dar totul rămâne în sertare, din pricina lipsei voinței politice reale în acest sens și în ciuda presiunii externe unanime (practic, toate organismele internaționale și europene relevante), dar și a cererilor repetate ale miilor de magistrați români și ale asociațiilor profesionale care îi reprezintă.