Summitul NATO de săptămâna viitoare se va concentra pe un singur subiect, exact ce așteaptă președintele american Donald Trump de la aliați, și anume mărirea cheltuielilor de apărare la 5% din PIB. Creștere de la care, tot la insistența lui Trump, vor fi excluse Statele Unite, care investesc deja peste 3,7% din PIB în apărare.
Se preconizează ca 3,5% din sumă să fie pentru cheltuieli militare directe, iar 1,5% pentru activități mai largi, cu legătură indirectă cu apărarea.
Angajamentul reprezintă un moment de cotitură care ar putea reechilibra povara securității între Europa și SUA, oferindu-i lui Trump o victorie importantă pe scena internațională, remarcă Politico.
„Nu ar fi mers nimeni la 5% fără Trump”, a declarat un oficial al administrației americane, sub protecția anonimatului. „Așa că vede asta ca pe un mare succes. Și chiar este.”
Lucru care se dovedește însă dificil pentru unele țări. Spania, statul NATO cu cele mai mici cheltuieli de apărare raportate la PIB, cere deja o derogare de la noul prag, iar între aliați există mari neînțelegeri privind calendarul concret al aplicării angajamentului.
O concesie făcută lui Trump: reducerea programului
Oficialii NATO au simplificat agenda summitului, după ce Trump a părăsit brusc reuniunea G7 din Canada înainte de final, o decizie pusă de apropiații săi pe seama nerăbdării față de întâlnirile formale și fără miză.
La Haga nu va exista un comunicat lung, ci doar declarații scurte privind noile angajamente. Programul limitat al summitului prevede doar două momente-cheie: o cină de bun-venit la castelul familiei regale olandeze și o singură reuniune a Consiliului Nord-Atlantic – în locul celor două sau trei obișnuite.
Încă o concesie făcută lui Trump: războiul din Ucraina nu mai este în capul agendei
Nu este clar dacă președintele ucrainean Volodimir Zelenski va participa – a fost invitat doar la cina de deschidere, marți. Oricum, summitul de la Haga nu-i va oferi șansa unei întrevederi separate cu Trump, șansă ratată și la reuniunea G7.
De asemenea, nu va avea loc o reuniune a consiliului NATO-Ucraina, o concesie făcută SUA, care, în ciuda solicitărilor venite din partea unor aliați, nu dorește să pună accent pe războiul pe care Trump a promis în campanie că îl va încheia, dar nu a reușit.
„Ucraina este toată a noastră”
Vorbind vineri, 20 iunie, la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, președintele rus Vladimir Putin a declarat că „întreaga Ucraină” aparține Rusiei — o afirmație care pare să reflecte ambițiile teritoriale ale Moscovei. Și care se bazează pe teoria, falsă istoric, că rușii și ucrainenii ar fi „un singur popor”. Această teorie a fost constant folosită ca justificare pentru invadarea Ucrainei și continuarea agresiunii.
Discursul a stârnit o reacție promptă din partea Kievului. Ministrul adjunct de Externe al Ucrainei, Andrii Sybiha, a condamnat comentariile lui Putin, calificându-le drept „cinice” și o dovadă a „lipsei totale de respect față de eforturile de pace ale Statelor Unite”.
Până acum, negocierile mediate de Washington nu au dus la oprirea luptelor sau un acord de lungă durată, dar au facilitat noi schimburi importante de prizonieri.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: NATO / Facebook)
