Un recent sondaj făcut în cele mai mari țări din UE, relevă ce am putea numi „paradoxul european”: ne dorim pace și prosperitate globală, dar preferăm lideri autoritari.
Între agresiunea Rusiei putiniste în Est și derapajele autoritare din Statele Unite, Uniunea Europeană rămâne destul de izolată în apărarea democrației și a drepturilor civice. Poziție care se clatină, sub presiunea mișcărilor populiste, sondajul realizat de organizația European Movement, care pledează pentru o integrare mai profundă a UE și instituții mai solide.
Jumătatea goală a paharului
Doar 36% dintre cetățenii chestionați în șapte dintre cele mai mari state membre, inclusiv România, se declară „susținători constanți ai democrației” — adică apreciază dreptul de vot și recunosc importanța mecanismelor de control parlamentar.
Ceilalți 64% sunt susținători „inconsecvenți”, mai dispuși să prefere un lider autoritar — un procent în creștere față de anii anteriori.
Cei mai numeroși susținători necondiționați ai democrației, potrivit sondajului, sunt în Suedia (52%), Germania (42%) și Italia (42%). Cel mai scăzut nivel de sprijin consecvent pentru democrație se înregistrează în România (30%) și Spania (25%), un rezultat, care în cazul României, vine să întărească recentul sondaj INSCOP. Acesta scotea în evidență valoarea destul de scăzută pe care românii o pun pe notiunea de libertate și înclinația îngrijorătoare spre o formă de autoritarism.
„Procentul scăzut al sprijinului constant pentru democrație este cu adevărat îngrijorător”, a declarat Petros Fassoulas, secretar general al European Movement, pentru Politico. „Asta nu înseamnă că cetățenii noștri sunt anti-democrați. Dar sunt dezamăgiți, se simt lipsiți de putere, sunt deziluzionați — exact condițiile care pot favoriza autoritarismul.”
Tot în România, dar și Polonia, peste 70% din respondenți cred că statul ar trebui să pună în față interesul național, chiar dacă riscă astfel să lucreze în detrimentul altor state aliate.
Jumătatea plină a paharului
Paradoxal, tot în România se înregistrează însă cei mai mulți respondenți (71%) care cred că țara lor trebuie să promoveze pacea și prosperitatea la nivel global, chiar dacă implică sacrificii interne, iar peste 80% susțin o prezență mai activă a statului pe scena internațională. La acest capitol, cele mai pronunțate tendințe izolaționiste se înregistrează în Franța (72%) și Germania (65%).
„Paradoxul românesc” este regula la nivel european, arată sondajul: majoritatea respondenților (80%) cred că țara lor ar trebui să fie activă pe plan internațional, dar două treimi (65%) consideră că interesul național trebuie să primeze chiar și atunci când intră în conflict cu interesele altor țări.
Sondajul arată în general și un sprijin larg pentru ajutorarea Ucrainei, combaterea dezinformării și întărirea apărării — inclusiv pentru ideea unei armate europene.
În ceea ce privește nivelul de informare despre Uniunea Europeană, trei din cinci respondenți (61%) afirmă că știu cel puțin „destul de multe” lucruri despre UE, iar la acest capitol, românii se declară campioni: 76% susțin că știu „destul de multe”.
Revenind la nivel european, când se face distincția între instituții, doar jumătate se declară familiarizați cu Parlamentul European (51%) și Comisia Europeană (46%), în timp ce doar 22% cunosc măcar parțial activitatea Agenției Europene de Apărare.
La fel stau lucrurile și în privința liderilor europeni. Aproape jumătate (49%) spun că o cunosc pe Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, dar doar 14% știu cine este Kaja Kallas, Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și vicepreședinte al Comisiei. Și mai puțini – doar 8% – îl cunosc pe comisarul pentru Apărare și Spațiu, Andrius Kubilius.
Respondenții au de două ori mai multă încredere în guvernele lor naționale decât în Uniunea Europeană atunci când vine vorba de luarea unor decizii care le influențează viața de zi cu zi (41% față de 19%). Aproape o treime (29%) au încredere egală în ambele niveluri de guvernare.
Mai bine de jumătate dintre participanți (56%) consideră că apartenența la UE a avut un impact pozitiv asupra țării lor, iar 48% spun că efectele pozitive se resimt și la nivel personal. La aceste capitole, din nou, România și Polonia sunt în top.
Cele mai apreciate beneficii sunt libertatea de a călători (65% în medie, dar peste 70% în România) și sentimentul sporit de siguranță (52%).
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(sursa foto: pixabay.com/ moritz320)
