De peste un deceniu şi jumătate, Târgul Grădinarului de la Alba Iulia deschide, la finalul lunii martie, seria manifestărilor organizate în fiecare an pentru promovarea mediului economic din judeţ, scrie Agerpres.
Din 2010, cu întreruperile cauzate de pandemia de coronavirus în 2020 şi 2021, Târgul Grădinarului este ocazia perfectă pentru cei care, localnici şi nu numai, la început de primăvară, vor să îşi achiziţioneze seminţe, răsaduri, butaşi, arbuşti, pomi fructiferi şi ornamentali, plante decorative, plante medicinale, produse fitosanitare, mobilier şi accesorii pentru grădini, unelte şi echipamente pentru întreţinerea grădinilor şi a spaţiilor verzi, inclusiv roboţi de tuns gazonul.
Totodată, la eveniment se oferă şi servicii de consultanţă în amenajarea spaţiului verde sau specialiştii în domeniul agricol vin în sprijinul celor interesaţi cu demonstraţii practice. Nu în ultimul rând, cei interesaţi au posibilitatea să afle informaţii actualizate despre cele mai recente oportunităţi de finanţare disponibile în acest sector.
La actuala ediţie, care are loc de vineri până duminică în spaţiul situat pe latura de vest a Cetăţii Alba Carolina, sunt prezenţi 67 de producători locali, care au răspuns invitaţiei organizatorilor – Consiliul Judeţean Alba, împreună cu Primăria Alba Iulia şi Grupurile de Acţiune Locală Pe Mureş şi pe Târnave, Munţii Metaliferi, Trascău şi Muntele Mare, Ţara Secaşelor Alba – Sibiu, Valea Ampoiului – Valea Mureşului.
„Acest târg a luat fiinţă cu ani în urmă, la solicitarea celor care se ocupă de acest domeniu şi în felul acesta, împreună cu partenerii, am pornit şi am ajuns, acum, aici, la cea de a XVI-a ediţie”, a afirmat preşedintele Consiliului Judeţean Alba, Ion Dumitrel. El a adăugat că în Alba sunt „cei mai performanţi” producători din România în domeniul materialului săditor, cu referire la producătorii din zona Aiud – Ciumbrud.
Din Aiud a venit la târg şi Lucian Şoşa, care deţine o pepinieră unde produce o gamă variată de material săditor pomicol, dar şi ornamental, trandafiri, viţă-de-vie.
„Totul a început în urmă cu peste 20 de ani. M-am angajat într-o fitofarmacie şi de atunci am început să prind drag de tot ceea ce înseamnă tratamente, plante, pomi, trandafiri”, a declarat, pentru Agerpres, Lucian Şoşa. Ulterior, aşa cum povesteşte, şi-a înfiinţat propria pepinieră, „pentru a creşte un material săditor gândit pentru rezultate, nu doar pentru vânzare”.
La început s-a axat doar pe pomii fructiferi, cochetând pentru o perioadă şi cu cultivarea legumelor.
„În fiecare an am încercat să aducem produse noi, începând cu plante mai exotice, acum sunt mai cunoscute – rodie, smochin, kaki. Ele rezistă şi la temperaturile din România. În fiecare an încercăm să aducem soiuri noi sau soiuri mai vechi, cum ar fi perele busuioace. Unele în trend sau de care, poate, lumea a uitat sau nu se mai găseau în comerţ. Avem şi trandafiri – ne-am axat pe cei tip tufă şi pe trandafiri căţărători. De asemenea, avem arbuşti fructiferi, o gamă diversificată, începând de la zmeură, mur, afine, corn, afin siberian. Viţă-de-vie – am încercat să creştem anumite soiuri, şi mai vechi, şi mai noi”, a spus Lucian Şoşa.
Citește și: Ostermarkt, Târgul de Paști al sașilor, s-a deschis la Bistrița
În ultimii ani, inginerul horticol a început să se ocupe şi de plante ornamentale şi de flori. El a spus că, la Târgul Grădinarului, şi nu numai, sunt la mare căutare bujorul, cameliile, rhododendronul, leandrul, iarba de Pampas şi, bineînţeles, magnoliile, preferate de mulţi clienţi.
În portofoliul pepinierei se află şi pomii columnari, de la vişin la prun, acesta din urmă având şi o variantă de semicolumnar, precum şi piersici pitici, despre care Lucian Şoşa a spus că fructifică la o dimensiune foarte mică.
În ceea ce priveşte participarea la târguri, Lucian Şoşa a menţionat că vine doar la Târgul Grădinarului, în rest comercializând online, produsele pepinierei sale ajungând nu doar în toată România, ci şi în Austria şi Cipru.
Fără nicio legătură cu agricultura anterior deschiderii Fermei de zmeură Stremţ, Bodor Izabella şi soţul său au „învăţat de la an la an”, aplicând şi metode pe care le-au văzut în străinătate.
Aceasta a venit la Târgul Grădinarului cu gem de zmeură, peltea de zmeură, sirop de zmeură şi butaşi de zmeură şi mur.
„Am început de la zero, nefiind agricultori. Am învăţat de la an la an. Ne-am retras la fermă şi ne ocupăm doar cu asta. Încercăm să satisfacem nevoile clienţilor. De anul acesta doresc să fac şi produse fără zahăr, pentru că a crescut cererea foarte tare, ceea ce e extraordinar, pentru că a mânca sănătos e un stil de viaţă”, a declarat ea, pentru Agerpres.
Ea a menţionat că are o plantaţie de o jumătate de hectar de zmeur şi mure, aproape patru hectare de alun, iar restul păşune, ocupându-se şi cu creşterea animalelor.
„Am încercat să aplicăm la noi ceea ce am văzut în străinătate, cum este Ziua Porţilor Deschise, eveniment pe care îl organizăm în iulie, august, septembrie uneori, când avem foarte multe fructe zilnic şi ca să nu rămână plantaţia neculeasă. De două ori pe zi trebuie culeasă. Organizăm pentru al patrulea an Ziua Porţilor Deschise. Oamenii se înscriu din timp, fiecare culege cât poate. A mânca e gratis. La final, împărţim pe din două, jumătate din cantitatea culeasă îşi duce clientul acasă, jumătate rămâne la noi. Ei nu plătesc marfa, noi nu plătim zilieri”, a precizat Izabella, care a adăugat că, în urmă cu câţiva ani, a apelat la zilieri, dar aceştia au dezamăgit-o. „Nu culegeau curat, nu culegeau fruct sănătos. Cei care se înscriu acum la cules nu ştiu care găletuşă le revine şi atunci culeg cu foarte mare atenţie. Toată lumea e mulţumită, revin anual, ne recomandă şi la alţii”, a spus aceasta.
Familia se ocupă şi cu butaşii de zmeur şi de mur.
„Garantăm sută la sută prinderea. Dacă la cineva nu se prinde, schimbăm gratis”, a spus femeia.
Despre butaşii de Polka, un soi originar din nordul Poloniei, a explicat că drajonează foarte bine, iar fructele sunt aromate, boabe mici, boabe mari, care se fac până vine frigul.
„Procesarea e foarte uşoară, culesul e un pic anevoios, rodeşte foarte mult, în trei etape. Prima etapă e la sfârşitul lunii iunie – iulie. Pe urmă, în august – septembrie, apogeul. Toamna târziu, până apare îngheţul. Sunt ani în care şi în decembrie am cules”, a explicat Izabella.
Târgul Grădinarului este singurul la care merge, în rest, având o clientelă formată, oamenii vin la poartă, ferma fiind în apropierea drumului judeţean care duce spre mănăstirea Râmeţ. De asemenea, livrează fructe şi la domiciliu în oraşele din apropiere – Teiuş, Aiud şi Alba Iulia.
O ofertă diversificată şi mai aparte a avut la târg un producător din Sâmboleni, o localitate situată la limita judeţului Cluj cu Mureş.
„Noi ne-am specializat în cultura plantelor suculente, atât de interior, cât şi de exterior. Avem o gamă foarte variată de Sempervivum. Avem în cultură în jur de 400 de hibrizi diferiţi. Avem Lewisia, hibrizi de Lewisia, flori care au o perioadă foarte lungă de înflorire, cam trei cicluri pe an, după înflorire, dacă se recoltează. Avem suculente de interior, Echeverii”, a declarat, pentru Agerpres, Sorin Bobiş.
El a explicat că plantele suculente sunt plantele care trăiesc în zone foarte aride, unde plouă foarte rar. „Ele s-au adaptat la condiţiile acestea de cantităţi mici de apă în cursul anului. Stochează, îşi înmagazinează apă în corpul lor, fie în rădăcină, fie în partea aeriană, în frunze sau tulpină. Ele pot să reziste perioade foarte lungi fără să fie udate. De altfel, plantele noastre în mod normal se udă o dată la două – trei săptămâni, chiar şi mai rar”, a spus producătorul agricol.
Printre plantele prezente la standul său, atrăgând atenţia prin forma sau culoarea lor, se află cele denumite în mod popular „Copacul banilor”, „Steaua şerifului”, care face o floare de dimensiune apreciabilă, în cinci colţuri, de unde şi denumirea, „Templul lui Budha”, „Urechile lui Shrek”, „Urechile lui Mickey”, „Pietre vii” – care provin din Sudul Africii şi care practică mimetismul, în aşa fel încât să fie confundate şi să nu fie consumate de animale, „Trandafirul negru” sau „Planta iubirii”.
„Eu am început ca şi colecţionar, acum peste 20 de ani, apoi încet-încet am transformat pasiunea în afacere, o afacere de familie. Comercializăm mai puţin pe internet, nouă ne place foarte mult să avem contact cu clienţii noştri, mergem prin toată ţara, la târguri. La Alba Iulia suntem la a zecea participare”, a spus Sorin Bobiş.
La târg a fost prezentată şi oferta educaţională a liceelor cu profil agricol din judeţ.
Pentru copii au fost organizate ateliere creativ-educative, de origami sau chiar de plantat.
(Sursa foto: Consiliul Județean Alba / Facebook)
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
