Obiectivul de investire a 2% din PIB în apărare va fi atins de toate statele europene membre NATO până la finalul lui 2025, relatează Reuters. Problema este că ele sunt în urma noului obiectiv de 5% din PIB, convenit în urma Summit-ului NATO de la Haga (iunie 2025).
Acest fapt face ca 2025 să fie anul cu cei mai mulți membri care să investească 2% din PIB pe apărare. Conform unui comunicat de presă NATO, numărul membrilor care să atingă acest criteriu a crescut de la 3 (2014) la 31 în prezent. În 2024, erau 18 membri.
Obiectivul de 2% fusese stabilit în 2014, după ce Rusia a anexat abuziv peninsula ucraineană Crimeea, cel de 5% a fost agreat anul acesta, sub presiunea noii administrații americane, condusă de Donald Trump.
Cum se situează statele membre europene
În prezent, Polonia este statul cel mai apropiat de 5%, cu o valoare de 4.5% din PIB investită în apărare. Aceasta este urmată de țările baltice: Lituania (3,5%), Letonia (3.7 ) și Estonia (3.4), conform Statista.
La polul opus, 13 state investesc numai 2% din PIB. Ele includ state dezvoltate, cum sunt Germania, Spania, Canada, dar și state mai puțin dezvoltate, precum Albania și Muntenegru.
Care este situația în România?
România, la momentul actual, investește în apărare aproximativ 2.3% din PIB. Întrebat, în cadrul unui interviu la Antena 3 CNN, care este situația investițiilor, Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu a declarat că România va investi 2.29% anul acesta. Procentul este influențat și de situația bugetară dificilă pe care România o parcurge.
Moșteanu a reamintit că România va beneficia însă și de un împrumut de 150 de miliarde de euro din partea UE prin programul SAFE, programul european de reînarmare. Perspectivă menționată și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cursul recentei vizite la Constanța, la baza Mihail Kogălniceanu.
Citește și: Vizita Ursulei von der Leyen în România
De asemenea, Ministrul Apărării a declarat că România va fi un spațiu strategic important, prin baza Mihail Kogălniceanu. „În 2040, baza… vor fi două baze foarte mari în Europa: Baza de la Mihail Kogălniceanu şi baza de la Ramstein. Şi… acolo, la Mihail Kogălniceanu, avem o investiţie în mai multe faze: investiţia statului român. Şi, o parte din această investiţie vrem să o derulăm prin acest instrument de împrumut, SAFE. ”
Problema costului social
Un studiu publicat de Fundația Friedrich Ebert a atras atenția că, deși procentul din PIB este același, povara financiară va fi diferită, în funcție de cât la sută din PIB reprezintă încasările la bugetul național.
În acest moment, România are cele mai mici încasări , veniturile bugetare reprezând numai 34% din PIB, în comparație cu media europeană de 45,6%.
În consecință și povara financiară pentru România va fi mai mare: va fi nevoită să aloce un procent de 14,7% din buget, la ritmul actual de încasări, față de Bulgaria vecină, obligată să aloce 13.6% (la o încasare de 36.8%) sau Franța, care va aloca 9.7% din buget (la o încasare de 51.5%).
Mai îngrijorător este faptul că bugetul de înarmare va depăși bugetul alocat Educației în Uniunea Europeană. În timp ce media UE prezintă o discrepanță de 0.7% (11% pentru Apărare, 10.3% pentru Educație), în România această valoare va fi de aproape 7 ori mai mare: 14.7% pentru Apărare, 10% pentru Educație. Există însă și un factor pozitiv: bugetul pentru apărare nu se limitează la înarmare, include și proiecte cu dubla utilitate, civila și militară, cum ar fi dezvoltarea infrastructurii.
Contextul internațional
Creșterea bugetelor pentru apărare vine pe fondul invaziei la scară largă a Rusie în Ucraina dar și a presiunilor exercitate de președintele american Donald Trump. Acesta a repetat, încă din primul mandat, că se așteaptă ca statele europene să investească mai mult în apărare, să nu lase greul cheltuielilor pe seama Statelor Unite.
În al doilea mandat, a mers chiar mai departe, când a legat „supraviețuirea” articolului 5 al tratatuui Nord Atlantic – elementul cheie al organizației NATO – de creșterea cheltuielilor pentru apărare. „Dacă [europenii] nu plătesc, nu am de gând să îi apăr”, spunea Trump în aprilie 2025, cu două luni înainte de summitul NATO de la Haga.
Cunoscut pentru abordarea sa „tranzacțională” în relațiile interționale, Trump ar putea oricând reveni la aceasta amenințar, dacă vreo țară NATO nu respectă obiectivul de 5%.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: Administrația Prezidențială)
