Eram pe punctul să scriu „trei ipostaze ale unei morți anunțate”, dar este o pastișă facilă și perimată. Sunt însă trei momente care ar fi meritat și poate ar fi avut mai multă atenție, dacă nu se petreceau în paralel cu negocierea extrem de controversatului „plan de pace în 28 de puncte” pentru Ucraina.
Noile „încălcări” ale drepturilor omului și „drepturile naturale”
Departamentul de Stat al SUA le va cere diplomaților să descrie aplicarea politicilor de diversitate, echitate și incluziune (DEI), presupusa facilitare a migrației în masă și finanțarea guvernamentală care sprijină medicamentele pentru avort drept „încălcări ale drepturilor omului” în următorul raport privind drepturile omului în lume, a declarat joi, 20 noiembrie, un oficial de rang înalt al instituției, citat de CNN.
Raportul se va concentra totodată pe „drepturile naturale”, precum libertatea de exprimare, a precizat oficialul — o schimbare care ar putea viza aliați tradiționali ai SUA din Europa acuzați de restricții asupra libertății de exprimare.
Departamentul de Stat a instruit joi toate ambasadele și consulatele, printr-o telegramă diplomatică, să înceapă pregătirea raportului anual cerut de Congres, care are ca scop documentarea abuzurilor asupra drepturilor omului din întreaga lume.
Oficialul a spus că diplomații sunt încurajați „să meargă pe teren, să discute cu oamenii și să adune date care vor fundamenta raportul”.
Noile cerințe consolidează schimbările deja vizibile în raportul publicat în august, referitor la anul calendaristic 2024, și sunt în linie cu prioritățile interne ale administrației Trump.
Viitorul raport anual, bazat pe datele din 2025, va fi dat publicității în 2026, tradițional între sfârșitul lunii februarie și aprilie.
„Vrem să ne ajutăm aliații. Vrem să ne remodelăm adversarii”
Redacția în limba maghiară a postului de radio Europa Liberă/Libertatea (RFE/RL) a fost închisă, a anunțat pe 20 noiembrie conducerea corporației media finanțată de Congresul american. Jurnaliștii și-au încetat activitatea la miezul nopții din 21 noiembrie, la cinci ani după reînființarea redacției, menită să ofere publicului din Ungaria informații independente și corecte.
Serviciul fusese relansat în 2020, prin decizia Congresului, după ce funcționase anterior între 1950 și 1993, de la Munchen, Germania (RFG, până în 1990).
Într-un mesaj adresat audienței, redacția a transmis că echipa a „muncit cu dedicare pentru a furniza jurnalism independent pentru publicul din Ungaria”.
Agenția Statelor Unite pentru Media Globală (USAGM) – instituția federală care supraveghează Europa Liberă/Libertate, Vocea Americii și alte posturi finanțate de Congresul american – a notificat Congresul pe 5 noiembrie că intenționează să închidă redacția maghiară a Europei Libere, cu argumentul că programele finanțate din bani publici nu ar trebui folosite pentru a „destabiliza” un aliat de încredere, ca Ungaria.
În scrisoarea adresată Congresului, Kari Lake, administratorul numit de președintele Donald Trump la conducerea USAGM, a scris, între altele, că organizațiile media care primesc bani „de la contribuabili nu există pentru a servi interesele, politicile sau agenda Uniunii Europene ori ale oricărui alt guvern, federație sau organism internațional, ci există exclusiv pentru a servi poporul american. Iar subminarea unor aliați fideli nu servește intereselor poporului american.”
In my role at USAGM, we are reviewing what our grantees, like Radio Free Europe, are doing with $153 million in American tax dollars.
— Kari Lake (@KariLake) November 8, 2025
Hardworking Americans shouldn’t have to pay for divisive globalist propaganda that hurts our allies, like Hungary. pic.twitter.com/zlzV41z75u
„Americanii care muncesc din greu nu ar trebui să plătească pentru propagandă globalistă care divizează și îi rănește pe aliați, precum Ungaria”, mai declara Lake luna aceasta.
În Ungaria, la primăvară au loc alegeri parlamentare, iar pentru moment, partidul de guvernământ Fidesz al lui Viktor Orbán este devansat de noul partid de opoziție, Tisza, condus de Peter Magyar.
Liderul ungar s-a întâlnit cu președintele american la Casa Albă pe 7 noiembrie, obținând o derogare de un an de la primele sancțiuni impuse de administrația Trump împotriva celor mai mari două companii energetice de stat din Rusia, Rosneft și Lukoil.
Orbán a primit, totodată, perspectiva unui sprijin financiar american ca alternativă la fondurile UE blocate din cauza disputelor dintre Budapesta și Bruxelles pe teme precum corupția, statul de drept și libertatea presei în Ungaria.
O minoritate devine „o amenințare la adresa securității”?
Guvernul Sloveniei este acuzat că transformă cartierele rome în „zone de securitate”, după adoptarea unei legi care acordă poliției puteri extinse de a efectua percheziții și supravegheri în așa-numitele „zone cu risc ridicat”.
La începutul acestei săptămâni, parlamentul de la Ljubljana a adoptat „Legea Šutar”, numită după Aleš Šutar, ucis într-o altercație cu un tânăr rom de 21 de ani. Incidentul, care a avut loc luna trecută în fața clubului LokalPatriot din Novo Mesto, în sudul Sloveniei, a declanșat proteste masive. Poliția a fost trimisă să patruleze în cartierele rome, iar doi miniștrii au demisionat, relatează Guardian.
Premierul Robert Golob, liderul partidului de centru-stânga Mișcarea pentru Libertate, a promis măsuri de securitate suplimentare, insistând că acestea „nu sunt îndreptate împotriva unei etnii anume, ci împotriva criminalității”.
Criticii susțin, însă, că schimbările sunt discriminatorii și „tratează o întreagă minoritate ca pe o amenințare”.
Poliția va putea, fără mandat, să intre într-o locuință sau într-un mijloc de transport dintr-o „zonă cu risc de securitate” dacă „este absolut necesar pentru protejarea oamenilor în vederea confiscării imediate a armelor de foc”.
De asemenea, polițiștii vor putea folosi mijloace tehnice de supraveghere – precum drone sau sisteme de recunoaștere a plăcuțelor de înmatriculare – dacă viața sau bunurile oamenilor sunt considerate în pericol.
„Zonele cu risc de securitate” vor fi delimitate geografic de directorul general al poliției sau de șefii administrațiilor polițienești, pe baza unei evaluări de securitate.
Mensur Haliti, vicepreședintele Roma Foundation for Europe, a declarat că legea este discriminatorie și a cerut Comisiei Europene să o analizeze.
„Această lege transformă întregi cartiere în zone de securitate, iar locuitorii lor în categorii de risc”, a spus el.
„Slovenia a făcut un lucru pe care Europa rar admite că se întâmplă în interiorul UE: a adoptat o lege care tratează o întreagă minoritate ca pe o amenințare la adresa securității.”
Citește și: Noi atacuri cu drone în Ucraina, în apropierea frontierei cu România. Două F-16 au fost ridicate de la sol. Trecerea cu bacul între Isaccea şi Orlovka, suspendată
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: Pixabay.com)
