Cum era de așteptat, la Forumul Economic Mondial de la Davos, discursul președintelui american Donald Trump s-a concentrat pe Groenlanda, pe care „am avut-o după al Doilea Război Mondial, dar am dat-o înapoi, o greșeală”.
Argumentul lui Trump a fost simplu și în stilul lui, tranzacțional: Statele Unite au finanțat NATO, au „vărsat miliarde de dolari si voluntari” într-o alianță care a asigurat pentru decenii securitatea Europei (Occidentale) în timpul Războiul Rece. „Nu am cerut nimic în schimb, acum însă cerem o bucată de gheață, importantă pentru securitatea națională a Statelor Unite dar și cea internațională”.
Președintele american a ținut să precizeze două lucruri: nu vrea Groenlanda pentru zăcămintele sale de minereuri rare și nu va folosi forța militară pentru a obține insula, care are un statut de autonomie în cadrul Regatului Danemarcei. Multă vreme s-a speculat asupra faptului că Trump nu a exclus oficial această alternativă.
„Nu vom recurge la forță, tot ce cerem este Groenlanda”, a precizat președintele american, de la o Alianță Nord-Atlantică despre care – spune Trump – nici nu „știm dacă va fi alături de noi dacă suntem atacați”.
În 2001, după atacurile teroriste din 9 septembrie, Statele Unite au fost singura țara din istoria NATO care a invocat articolul 5 al tratatului Nord-Atlantic, clauza de securitate comună, iar Danemarca a fost una din primele din cele 19 țări NATO care au răspuns.
Trump a insistat că va fi vorba de „cumpărarea” Groenlandei și a anunțat că va începe în scurt timp negocieri pe acest subiect. „Să obținem Groenlanda nu este o amenințare la NATO”, care oricum – la fel ca Europa – nu ar fi „dat nimic Statelor Unite”.
Războiul din Ucraina și eforturile administrației de a pune capăt războiului pornit de Rusia, prin invazia la scară largă a țării vecine, ar fi un exemplu al mărinimiei americane: „Nu este războiul nostru, suntem despărțiți de un mare ocean”, a reamintit Trump, încheierea luptelor este în interesul securității europene.
Fact-check (The Guardian)
Donald Trump a repetat de cîteva ori că SUA ar fi avut Groenlanda la sfârșitul celui de la Doilea Război Mondial, dar a ales să returneze insula Danemarcei.
Groenlanda face parte de secole din Regatul Danemarcei, statut consacrat de dreptul internațional și recunoscut inclusiv de Statele Unite.
Deși SUA au înființat baze militare în Groenlanda în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial — în baza unui acord de securitate pe timp de război cu Danemarca — acest lucru nu a însemnat niciodată transferul dreptului de proprietate.
În 1946, președintele american de atunci, Harry Truman, a propus în secret cumpărarea Groenlandei, dar oferta a fost respinsă de autoritățile daneze.
Scurtă istorie a unui conflict fără precedent în cadrul NATO
Tensiunile dintre administrația Trump și aliații europeni au crescut la un nivel fără precedent în ultimele săptămâni, după ce președintele american a insistat că „trebuie să posede” Groenlanda, care oricum ține de emisfera nordică – tradițional zona de influența dar și de securitate a Statelor Unite. Teză reluată și în discursul de la Davos.
Săptămâna trecută, miniștrii de externe ai Danemarcei și Groenlandei au fost la Washington pentru discuții cu secretarul de stat american și vicepreședintele J.D. Vance dar s-au încheiat cu concluzia șefului diplomației daneze, Lars Løkke Rasmussen : „am căzut de acord că nu suntem de acord”.
„Evident NU suntem de aceeași părere, președintele american vrea să obțină Groenlanda, ceea ce nu este acceptabil dar am căzut de acord că vom continua să discutăm ambițiile președintelui american, respectând totodată liniile roșii ale Danemarcei si Groenlandei”.
„Nu știu dacă vom reuși, dar merită să încercăm”, a mai spus ministrul danez.
La scurt timp după aceea, Washingtonul a replicat cu tarife punitive suplimentare pentru 8 state europene, între care Franța și Germania, care srpijină deschis Danemarca si Groenlanda în disputa cu administrația Trump.
Aceste 8 state au trimis, mai mult simbolic, militari în Groenlanda, semnalând disponibilitatea tarilor europene din NATO de a mări securitatea insulei arctice. Amenințata, iar în viziunea președintelui Trump, de China și Rusia în acest moment, desi ambele țări declară că nu ar avea nici un interes în Groenlanda.
A urmat reacția Uniunii Europene, care a amenințat Statelor Unite cu contra-măsuri comerciale dure, iar Parlamentul European a înghețat acordul tarifar cu SUA, încheiat vara trecută.
(FOTO: AGERPRES FOTO / EPA)
