Președintele american Donald Trump afirmă că și-a „finisat” planul pentru încheierea războiului din Ucraina și că îl trimite pe emisarul Steve Witkoff la Moscova pentru o întâlnire cu Vladimir Putin, în timp ce secretarul Armatei, Dan Driscoll, urmează să se vadă cu oficiali ucraineni.
Pentru moment, negocierile nu au înregistrat progrese vizibile pe principalele puncte sensibile.
Trump a renunțat și la termenul-limită anunțat anterior, potrivit căruia Ucraina trebuia să accepte un plan de pace susținut de SUA, declarând: „Termenul meu-limită este momentul în care războiul se încheie.”
Totodată, președintele american a remarcat că punctele din plan prin care Ucraina ar urma să cedeze teritorii Rusiei își pierd din importanță, „dacă te uiți la situație”, pe linia frontului, „(…) până la urmă, acele teritorii ar putea ajunge la Rusia în următoarele luni.”
Trump a sugerat că ar putea avea o întâlnire cu Putin și cu Volodimir Zelenski, însă nu înainte ca negocierile să avanseze semnificativ. „Sper să mă întâlnesc curând cu președintele Zelenski și cu președintele Putin, dar DOAR când acordul pentru a pune capăt acestui război este FINAL sau în fază finală”, a scris el pe platforma Truth Social, după o zi de discuții între oficiali americani, ruși și ucraineni la Abu Dhabi.
Potrivit unei înregistrări obținute de Bloomberg, Witkoff i-a oferit unui oficial de rang înalt de la Kremlin sugestii privind modul în care ar trebui prezentat un acord de pace lui Trump. Într-un apel telefonic din 14 octombrie cu Iuri Ușakov, principalul consilier pe politică externă al lui Vladimir Putin, Witkoff i-a spus acestuia să-l felicite pe Trump și să adopte un ton cât mai optimist în discuții. Înregistrarea oferă o privire directă asupra stilului de negociere al lui Witkoff și pare să dezvăluie originile controversatului plan de pace în 28 de puncte.
Între timp, în Parlamentul European:
„Mentalitatea Rusiei nu s-a schimbat de la Yalta”, a avertizat președinta Comisiei Europene, Ursula von de Leyen, într-un discurs în fața Parlamentului European.
Comentând cele mai recente discuții privind pacea, Ursula von der Leyen a salutat explicit eforturile de mediere conduse de Donald Trump, subliniind că „știm că este nevoie de mult mai mult efort, dar… datorită muncii Ucrainei, a SUA și a europenilor în ultimele zile la Geneva, avem un punct de plecare”.
Șefa Comisiei Europene a insistat că orice acord trebuie să asigure „o pace justă și durabilă” și „o securitate reală pentru Ucraina și pentru Europa”, respingând ferm ideea unor limite impuse forțelor armate ucrainene — o măsură care, spune ea, „ar lăsa țara vulnerabilă în fața unor atacuri viitoare”.
„Este vorba la fel de mult despre descurajare, cât și despre securitatea Europei, pentru că securitatea Ucrainei este securitatea Europei”, a afirmat von der Leyen.
Ea a avertizat totodată că acordul trebuie să mențină integral suveranitatea Ucrainei, amintind că „mentalitatea Rusiei nu s-a schimbat de la Yalta încoace, văzând continentul nostru în termeni de sfere de influență”.
„Trebuie să fie clar că nu poate exista o redesenare unilaterală a unei națiuni europene suverane și că granițele nu pot fi schimbate prin forță. Dacă astăzi legitimăm și formalizăm subminarea frontierelor, deschidem poarta pentru alte războaie mâine — iar acest lucru nu poate fi permis”, a spus ea.
Între timp, pe frontul din Ucraina:
Forțele ruse au lansat marți noaptea un atac masiv cu drone asupra orașului Zaporijjea, în sud-estul Ucrainei, provocând incendii, rănind 12 persoane și avariind grav clădiri și vehicule, a anunțat guvernatorul regional. Ivan Fedorov a scris pe Telegram că atacul a distrus magazine, a avariat șapte blocuri de locuințe și alte clădiri și a făcut prăpăd în rândul mașinilor. Cei 12 răniți au fost internați în spital. Atacul vine la doar o zi după ce rachete și drone au lovit infrastructura energetică a Ucrainei, ucigând șapte persoane și rănind alte 21 la Kiev.
Între timp, la Moscova:
Președintele Vladimir Putin a semnat un decret în care cere întărirea limbii și identității ruse în regiunile din Ucraina aflate sub controlul forțelor ruse. Decretul a fost publicat marți.
Documentul, intitulat „Strategia politicii naționale a Rusiei pentru perioada până în 2036”, prevede măsuri prin care autoritățile de la Moscova urmăresc ca, până în 2036, 95% din populația acestor teritorii să se identifice ca rusă, relatează DW.
Textul subliniază necesitatea „adoptării unor măsuri suplimentare pentru consolidarea identității civice ruse”, pentru garantarea folosirii limbii ruse și pentru contracararea „eforturilor statelor străine ostile de a destabiliza relațiile interetnice și interconfesionale și de a crea diviziuni în societate”.
În trecut, mulți ucraineni se considerau apropiați de Rusia, iar majoritatea vorbeau atât ucraineană, cât și rusă. De la invazia declanșată de Moscova în 2022, acest tip de afinitate s-a diminuat drastic. Studiile recente arată că limba rusă este folosită tot mai puțin.
La lansarea invaziei pe scară largă, Putin afirma că obiectivul Rusiei era „demilitarizarea și denazificarea” Ucrainei și eliberarea vorbitorilor de limbă rusă din est de ceea ce Kremlinul numea discriminare flagrantă.
Ucraina, unde limba ucraineană este singura limbă oficială de stat din 1991, respinge acuzațiile ruse și susține că vorbitorii de rusă nu au fost niciodată discriminați.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(FOTO: Inquam Photos / Eduard Vînătoru)
