Președintele american Donald Trump a declarat într-un interviu acordat televiziunii Fox News că este posibil să discute cu Iranul, însă totul depinde de condițiile negocierilor.
Întrebat dacă ar fi deschis la dialog cu autoritățile iraniene, Trump a spus că acest lucru „ar putea fi posibil”. Totuși, el a temperat imediat așteptările, afirmând că „într-un fel” nu mai are nevoie să discute cu iranienii, potrivit Bloomberg, care a relatat declarațiile președintelui.
Trebuie menționat că Iranul nu a mai purtat negocieri directe cu Statele Unite din 2018, când fostul lider suprem ayatollahul Ali Khamenei a interzis astfel de discuții. Ultima rundă de negocieri a fost purtată prin intermediari din Oman și Elveția.
Anterior, ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a comentat sceptic ideea reluării dialogului.
„Nu cred că discuțiile sau negocierile cu americanii vor reveni pe agenda noastră, pentru că avem o experiență foarte amară în urma acestor negocieri”, a declarat el pentru PBS NewsHour, într-un interviu difuzat luni.
Araghchi a spus că Iranul a negociat cu Washingtonul anul trecut, în iunie, însă „americanii au atacat în mijlocul negocierilor”.
„Ne-au convins din nou anul acesta că situația este diferită și ne-au promis că nu intenționează să ne atace. Dar după trei runde de negocieri, chiar după ce delegația americană a spus că am făcut progrese mari, au decis totuși să atace. De aceea nu cred că discuțiile cu americanii vor mai fi pe agenda noastră”, a spus ministrul iranian.
Trump minimizează creșterea prețului benzinei
Președintele Trump a încercat să atenueze îngrijorările legate de creșterea prețurilor la combustibili provocată de conflictul cu Iranul. El a susținut că majorarea prețurilor „nu ne afectează cu adevărat”, chiar dacă unii republicani se tem că scumpirile subminează argumentele economice ale partidului înaintea alegerilor din noiembrie, relatează NYT.
Vorbind luni în Florida, Trump a spus că prețurile sunt „artificial ridicate” din cauza războiului și a promis că vor scădea după încheierea conflictului. Președintele nu a oferit însă un calendar clar pentru acest lucru, deși a afirmat că Statele Unite sunt „mult înaintea planului”.
Mesajul economic al administrației Trump în privința conflictului cu Iranul se bazează, până acum, pe ideea că eventualele costuri sunt temporare, merită suportate și sunt mai mici decât se temea inițial administrația.
Efectele economice ale războiului și promisiunile încă vagi ale președintelui sunt însă o bătaie de cap pentru republicanii implicați în curse electorale strânse la alegerile parțiale pentru Congres, care coincid cu jumătatea mandatului prezidențial.
Conflictul a dus la o creștere accentuată a prețului benzinei, care a ajuns luni la 3,48 dolari pe galon, o majorare de aproape 17% de la începutul războiului, pe 28 februarie.
Liderii mondiali se pregătesc pentru consecințe economice ample, iar în privat unii comgresmeni republicani încep să accepte realitatea politică dură cu care se confruntă partidele aflate la putere atunci când prețurile cresc rapid.
Analiză: Paralele între războiul SUA–Israel împotriva Iranului și invazia Rusiei în Ucraina
La prima vedere, campania militară a Statelor Unite și Israelului împotriva Iranului prezintă unele paralele cu invazia lansată de Vladimir Putin în Ucraina, comentează britanicul The Guardian.
În primul rând, marile diferențe. În 2022, Rusia a trimis o armată masivă peste granițele Ucrainei într-o invazie neprovocată a unui stat democratic, care a dus rapid la pierderi grele. Statele Unite și Israelul s-au limitat până acum în principal la lovituri aeriene împotriva regimului autoritar iranian.
Unde apar asemănări? În ambele cazuri, obiectivele campaniei au fost prezentate diferit în momente diferite, iar justificarea juridică este, potrivit experților, slabă sau inexistentă. În mod semnificativ, atât oficiali americani, cât și Kremlinul au evitat uneori să descrie acțiunile drept „război”, sugerând că se așteptau la un conflict scurt.
La patru ani de la invazie, Putin evită în continuare termenul „război”, insistând să numească invazia o „operațiune militară specială”, formulare impusă în Rusia prin legi stricte de cenzură care au trimis critici ai regimului în închisoare.
La Washington, unii oficiali folosesc o formulare similară. Întrebat săptămâna trecută dacă acțiunile SUA reprezintă un război, președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, a răspuns: „Cred că este o operațiune limitată.”
Prețul petrolului oferă Rusiei un avantaj
Loviturile americano-israeliene asupra Iranului au dus la creșterea prețului petrolului, ceea ce oferă Kremlinului un sprijin financiar important pentru continuarea războiului din Ucraina.
După ce Israelul a bombardat instalații petroliere iraniene în weekend, prețul petrolului de referință a depășit 100 de dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din vara anului 2022, când piețele au reacționat la invazia rusă în Ucraina.
Citește și: România, prețul petrolului și Rusia salvatoarea – PRESShub
Pentru Rusia, creșterea prețurilor vine într-un moment dificil. Planul bugetar al Ministerului rus de Finanțe pentru acest an se baza pe un preț mediu de 59 de dolari pe baril pentru petrolul Urals, principalul sortiment exportat de Rusia. În ianuarie, veniturile din energie au scăzut la cel mai mic nivel din 2020.
Sancțiunile occidentale, dobânzile ridicate și lipsa forței de muncă au pus presiune pe economie, iar tensiunile dintre Ministerul Finanțelor și banca centrală privind gestionarea situației au devenit tot mai vizibile.
„Nu era un colaps, dar guvernul se confrunta cu alegeri dificile: reducerea cheltuielilor, creșterea taxelor și chiar posibilitatea reducerii bugetului militar”, a spus Sergey Vakulenko, cercetător la Carnegie Russia Eurasia Center.
UE: conflictul deschide o nouă eră geopolitică periculoasă
Loviturile aeriene ale SUA și Israelului împotriva Iranului riscă să destabilizeze întregul Orient Mijlociu și marchează începutul unei noi ere geopolitice mai periculoase, a avertizat marți președintele Consiliului European, António Costa.
„Sistemul internațional se schimbă dramatic. Trăim într-o lume în care politica de forță revine în prim-plan”, a declarat Costa în fața corpului diplomatic al UE, la Bruxelles.
Potrivit acestuia, atacurile americano-israeliene care l-au ucis pe liderul suprem iranian Ali Khamenei au provocat „consecințe economice severe”, inclusiv după închiderea Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru comerțul mondial.
„Cunoaștem noua realitate: o realitate în care Rusia încalcă pacea, China perturbă comerțul, iar Statele Unite contestă ordinea internațională bazată pe reguli”, a spus Costa.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
